| = Victor | Narcisa Turony [08.Sep.05 01:38] |
| Îmi place prima strofă, ca și ,,la miezul nopții iubire pe genunchii lunii pline atunci când florile încă mai mureau în inima mea"...părerea mea e că ar fi mai bine dacă ai înlocui ,,flori nemuritoare", destul de uzitat și mai ales pentru că ,,florile" apar din nou după trei versuri. Poate și ,,cusute de aripile îngerilor" ar putea suferi mici modificări, însă pot fi subiectivă în apreciere, datorită imaginii oarecum similare pe care am întâlnit-o recent într-o altă poezie și abundenței ,,îngerilor" în versurile din site. Mă iartă, am spus asta pentru că știu că posezi imaginația și talentul necesar spre a nu fi prea grea o schimbare, în caz că o consideri potrivită. Finalul îl scriu și eu alături de tine:) departe și totuși în tine femeie de lut am să-mi îngrop păcatele. Observ că neliniștea timpului te invadează și se stabilește în poeziile tale, de data asta însă pătrunde și un fior ce se transmite, iar mie îmi face mare plăcere drumul pe care îl deschide...Aștept următoarea poezie spre confirmare... | |
| = departe si totusi in tine femeie de lut | Marinescu Victor [08.Sep.05 08:38] |
| si uite ca am schimbat. ti-am furat si versurile fiindca mi-au placut :). ma bucur sa te gasesc iar printre versurile mele si te mai astept. cu timpul probabil ca vor suferi si alte modificari, dar acum le las la miezul noptii iubire. Victor | |
| = nota | Marinescu Victor [08.Sep.05 09:11] |
| imaginea este realizata dupa postarea versurilor | |
| = femeie de lut | maria balan [11.Sep.05 19:36] |
| uite...cu poemul acesta mi-ai amintit de mitul lui pygmalion si al galateei, de amfora si graal, de nichita stanescu si "catre galateea". se ne amintim? "Îți știu toate timpurile, toate mișcările, toate parfumurile și umbra ta, și tăcerile tale, și sânul tău ce cutremur au și ce culoare anume, și mersul tău, și melancolia ta, și sprâncenele tale, și bluza ta, și inelul tău, și secunda și nu mai am răbdare și genunchiul mi-l pun în pietre și mă rog de tine, naște-mă". mereu innoieste mitul "femeii de lut"... | |
| = Maria | Marinescu Victor [13.Sep.05 14:15] |
| iti stiu, fiindca tu esti femeia de lut care m-a nascut pe tamplele de nisip ale timpului iti stiu, fiindca am incercat sa inteleg din ce m-ai rupt si unde m-ai lasat iti stiu, fiindca esti femeie eu sunt doar o secunda din timpul tau iti multumesc mult pentru comentariu. ma bucur sa te am aici cu drag, Victor | |
| = imagine | maria balan [13.Sep.05 17:17] |
| sa inteleg ca si imaginea postata este creatia ta? | |
| = femeie de lut pe cealalta fata a timpului | Marinescu Victor [15.Sep.05 08:07] |
| DA | |
| = intentionez | Marinescu Victor [15.Sep.05 11:34] |
| merita s-o pun pe panza?:) | |
| = cu siguranta. | maria balan [15.Sep.05 11:45] |
| DA. | |
| = Condensare | Iulia Spanu [15.Sep.05 12:07] |
| Victor, daca imi vei da voie, am sa iau de-aici doar prima strofa, cateva expresii din ce-a de-a doua (cu deosebire "buzunarele despartirii" - mai, interesanta imagine asta, tb sa ma gandesc la ea mai mult!; "genunchii lunii pline"), si finalul. Vezi tu, eu sunt adepta, in "vizuale", a unui limbaj poetic foarte condensat. Cuvintele nu trebuie sa explice sau sa incarce imaginea. Asa cred eu, si de fapt aici nu trebuie sa mai pui nimic, poate doar sa tai... cu un pic de cruzime. Ceea ce e de bine, nu? :-) Crestere, intr-adevar, si ma bucur de asta. Cu prietenie, Bianca | |
| = Iulia | Marinescu Victor [15.Sep.05 12:51] |
| si uite ce-a iesit ești un vers nescris pe tâmplele de nisip ale timpului trecut printre degetele olarului ce te-a găsit femeie de lut între brațele pământului îngropi bărbați ce ți-au cunoscut pântecul cu lacrimi din buzunarele despărțirii dincolo de pleoape la miezul nopții iubire pe genunchii lunii pline atunci când florile încă mai mureau în inima mea departe și totuși în tine femeie de lut am să-mi îngrop păcatele. si cam atat :) ma bucur sa te gasesc intre bratele pamantului. pun o intrebare? :) de cate ori te-ai oprit in fata unei radacini si ai privit o alta femeie? femeia de lut inca nu s-a desprins de degetele olarului. isi asteapta timpul. oare cand... cu prietenie, Victor | |