= mă atașez de câte vreun pescăruș | Alexandru Gheție [13.May.11 00:57] |
”am obosit căutarea mi-e lungă precum ochiul ce-l port printre gene risipire de cântec și iată-mă cum fluier prin mine trec ostași cu săbii stau drepți ca lumânările viilor și mi se pare că aud în zare muribundul îmi cade sub coaste chircit e ziua în care-și vinde trupul pentru o clipă” - aici da, e bine :) dar ”aripa mea frântă”? :) sau viața de ne-împrumut? în fine, dincolo de unele cuvinte/ structuri care nu mă atrag, e un text sugestiv, mai ales că mă atrage oarecum încercarea asta de a re-inventa ideea de zbor, chiar plecând de la pescărușul jonathan... cerul ascuțit îmi place, silvia. la fel ”atașarea” din primul vers :). numai bine, alex | |
= ... | Silvia Bitere [13.May.11 09:22] |
Alexandru, am obosit căutarea mi-e lungă precum ochiul ce-l port printre gene... poate de aceea și aripa frântă în zbor... Mulțumesc pentru plăcerea de a te revedea mereu aici! | |