| + La răspântia aceea nu voi mai fi... | Marina Nicolaev [07.May.11 22:48] |
| Un fel de a defini renuntarea de sine, de a ridica muntii impotriva ta insuti, de a abdica din propriul invelis social ca dintr-o cochilie uzata, inutila... "La răspântia aceea nu voi mai fi", acolo unde nimeni nu asteapta pe nimeni... | |
| = delimitare | Nicoleta Tase [08.May.11 11:11] |
| Amestecul cotidianului plin de norme sociale cu viata interioara si nevoia organica aproape de detasare si de delimitare prin si cu celalalt (poate ca instanta a iubirii, poate nu) dau valoarea acestei poezii. Podul care poate fi "tras" oricand - forma de izolare dar si de salvare. Retin in mod special definitiile prin absenta, "nu mai sunt...". | |