| = asta e f fain | dorin cozan [07.Apr.11 18:39] |
| pur și simplu să mă rostesc pentru a-mi putea aparține. pentru că una e să primești viață și alta este să îți fie luată. pentru că dacă nu este primită degeaba îți dai viața. | |
| = . | Vasile Munteanu [07.Apr.11 22:42] |
| mulțumesc, Dorin, pt semnul de lectură; restul? | |
| = scriitorul | Ottilia Ardeleanu [08.Apr.11 19:08] |
| extensibil. scriitorul unicat. naștere, trăire, murire - treime. ardere și stingere. (ne) ducem crucea. dar ce cruce frumosă au poeții! cuvintele stau mărturie. tot timpul. Ottilia Ardeleanu | |
| = e prea mult | Vasile Munteanu [09.Apr.11 02:31] |
îmi cer scuze că trebuie să te dezamăgesc, Ottilia, dar nu este deloc așa; după cum sugerează titlul, să spunem că am încercat o sinteză "în oglindă" a lui Dostoievski (un prieten știe de; profit de ocazie și îi urez La Mulți Ani chinuiți de incertitdine). mulțumesc pentru lectură, pentru semnul despre și despre bănuiala că atributele de mai sus mi s-ar potrivi. | |
| = nici eu | Ottilia Ardeleanu [09.Apr.11 08:22] |
| nu vreau să te dezamăgesc și îmi cer scuze pentru limbajul "morse" în care am comentat de data aceasta. lăsând la o parte L.M.I. a marelui F.D. - care chiar se deduce din titlu, părerile mele se referă doar la textul tău, ca unul format din cele două jumătăți și efectul punerii "față în față". sunt câteva șiruri de cuvinte expresive care m-au determinat să scriu despre ideea de scriitor cu cele două valențe. acum că ai vorbit despre "oglindă", textul se citește și altfel decât la prima vedere, desigur. mulțumesc și eu pentru lămuriri, Ottilia Ardeleanu | |
| = glumeam... | Vasile Munteanu [09.Apr.11 12:38] |
| eh, am crezut că atributele acelea îmi sunt adresate și pozam în modest... :). | |
| = eh, | Ottilia Ardeleanu [09.Apr.11 16:28] |
| (off...) dar unde am zis eu că nu ar putea fi vorba (și) despre tine?! :) | |
| + abia acum | Leonard Ancuta [02.May.11 17:20] |
| citesc acest text, sau aceste doua texte si imi dau seama ca merita o atentie deosebita. mai intai pentru idei - da, in fiecare dintre ele am gasit ceva pe placul meu, apoi pentru felul in care textele se opun, pentru viata traita prin scris si cea traita prin simtire, cred ca se cuvine a lasa o apreciere. apropo de legatura facuta cu coliva, e haioasa, dar parca usor cam facila asemanarea cu tortul. se putea cred gasi altceva. de remarcat insa atat continuarea scrisului, cat si schimbarea vocii, ca stalpi care sustin acest edificiu si aduc emotie. | |
| = absurd, absurd, dar nici chiar așa | Vasile Munteanu [02.May.11 17:59] |
inițial mă gândisem la mămăligă (auriul specificului etnic...); frișca, hai, mai mergea, dar lumânarea în mămăligă mi s-a părut... (prea) de tot absurdă(-ul); unde mai pui că, așa, fiecare aniversare își primește... ce-i al ei. oricum, mulțumesc pentru neașteptatul semn de lectură; sincer, am destule texte (de) la care nu am așteptări prea mari; acesta este unul dintre puținele postate pentru care chiar îi părea puțin rău. | |