| = fără enter | Ștefania Pușcalãu [04.Feb.11 23:54] |
| ce mult mi-au plăcut versurile (dacă pot să le zic versuri): “ce frumos funcționează copacii, ce blând trebăluiește pădurea” “eu eram singur până la rădăcina gâtului, de-acolo în sus mă îmbolnăveam mereu de schizofrenie” “zâmbind leneșă, cu sufletu-ți de mătase foșnindu-ți în sânge” chiar, de ce nu ai dat enter ? :) | |
| = . | Paul Gabriel Sandu [05.Feb.11 02:47] |
| @ Stefania: :) Pentru enter n-a venit inca timpul.. | |
| = ... | Silvia Goteanschii [05.Feb.11 08:03] |
| prenumele din titlu e inutil. verbul "trebăluiește" parcă ar strica din farmecul poeziei, cu nerotunjirea lui. aș schimba finalul, pentru că acel întotdeauna apare prea prompt, prea ferm pentru tonul fluctuant al poeziei. plus că n-ar fi rău să faci o reașezare în pagină. fără aceste perturbații, poezia mi-a căzut cu tronc :). | |
| = da! | Anca Roshu [05.Feb.11 08:17] |
| si mie cu tronc. si fara enter, cred eu, e mai bine. oricum se citeste dintr-o respiratie... ca de obicei in versul tau, paul, nu stiu ce sa mai remarc intai, ai atat de multe constructii frumoase si neobisnuite. intotdeauna cand te citesc, imi place si, in acelasi timp, mi se pare ca scrii intr-o limba straina. sunt asa originale frazarile tale ca ma minunez mereu. pumnii aia gravizi si strazile care curg alene unele in altele, sau ea afluentul tau sunt doar cateva imagini cu care plec in dimineata asta din pagina ta. foarte placuta citire! mai viu, desigur... :) | |
| = . | Paul Gabriel Sandu [05.Feb.11 12:24] |
| @Silvia: Multumesc pentru observatii! Obsesivitatea pronumelui eu este una dintre mizele poeziei. De asta e si in titlu. Finalul e un fel de autoironie, un patetism cautat. (La rearanjari in pagina nu ma pricep). | |
| = . | Paul Gabriel Sandu [05.Feb.11 12:26] |
| @ Anca: Si mie mi se pare uneori, la recitire, ca am scris in alta limba :) | |
| = atenție la iradiere! | Ottilia Ardeleanu [05.Feb.11 16:25] |
| deoarece, cu "stângăcia" ta ne supui unui flux de cuvinte, metafore, asocieri, "particule" poetice care ar putea să ne "afecteze" și să ne trimită într-un imaginar creativ din care să nu mai ieșim. e un procent mare de radioactivitate a textului tău. se simte până aici. cu plăcerea lecturii, Ottilia Ardeleanu | |
| = . | Paul Gabriel Sandu [06.Feb.11 02:28] |
| Multumesc, Ottilia, pentru cel mai frumos comentariu pe care l-am primit! | |