+ aurel sibiceanu-calea | Nache Mamier Angela [25.Jan.11 12:20] |
un text cu straturi si substraturi din fine aluzii intelectuale fiecare vers are o consistenta si cere un efort de reflectie "Gânditorul" este artistul ,poetul etc...,autorul dezvaluind continutul unei ars poetica în plina combustie: "Iată-ne pe Cale, au strigat, iată-ne cu armurile trudind la mireasmă, la colb, au strigat cei mergând, cei visând… " un text impregnat de toate "affres du style" pe care o constiinta literara responsabila le traieste desigur ca majusculele sunt mai putin în voga dar textul este unul filozofic si sentimental("albastrul ridica lacrimei palat") sunt pe Calea dvs.,cucerita... | |
= Gânduri... | Miclăuș Silvestru [25.Jan.11 15:23] |
măiestrite metaforic care ne îndreaptă spre "Fericiri": "Fericiți cei ce plâng;... aceia vor fi mângâiați...!" Schitul- palatul lacrimilor! Nu găsesc cuvinte cu care să redau atmosfera de meditație la care m-a trimis textul acatistului - adâncă reflecție la soarta sufletului omului! Citit cu multă plăcere. Pot să spun doar: felicitări! Mult succes! | |
= Doamnă Angela Nache Mamier, D-le Silvestru | Aurel Sibiceanu [26.Jan.11 15:37] |
Doamnă Angela - Vă mulțumesc pentru cuvinte și lumină, precum și pentru călătoria împreună pe Cale... Omagiile mele, Doamnă. Domnule Silvestru - Spunea Eclesiastul: e timp de plâns, e timp și de alinare. Prin Fiul avem timpul alinării... Mă bucur că aceste rânduri vă îndeamnă la cuminecare împreună. Cu mulțumiri ! | |
= ...brațele noastre de iubire strălucesc… | Adrian Anghel [26.Jan.11 17:13] |
Am citit cu incantare poemul dv. M-am simtit bine aici. Prin urmare, voi reveni. | |