= si la peluza... | Anca Roshu [23.Dec.10 04:56] |
'pentru el lumea era un stadion cu o singură poartă' interesanta metafora - viata ca un joc de nuconteazace, in care singurul jucator este pe toate posturile, ca si-n bancul ala, in care tu centrezi, tu dai cu capul, tu aperi golul. ar fi fost si mai interesant, pentru mine, cel putin, sa stiu daca intrarea pe stadion se plateste au ba... foarte trist finalul... el nu dadea niciodata gol, fiindca era el insusi gol, in singura partida care conteaza... mi-a placut, tyly! p.s. eu as fi zis ceva si de specatatorii aia ai partidei... sau in partida cu pricina, era doar un singur jucator (cum suntem, de fapt, noi toti, in astfel de partide...) si niciun om in tribune? | |
= o veste buna pentru fiecare | Ioan-Mircea Popovici [23.Dec.10 08:52] |
azi am o veste buna pentru fiecare dar nu o spun de dimineata pana diseara mai e doar e ajunul ajunului acum merg sa caut bucuriile bradului "în timpul ăsta îmi curgeau tâmplele mi-am amintit cum și la noi era unul mereu ud înghețat și huiduit pentru el lumea era un stadion cu o singură poartă" de aici ar fi multe de spus din pumnul de scoici | |
= everybody's turn | Cristina Cirnicianu [23.Dec.10 09:35] |
e un fel de-a roti lucrurile, unii intră, alții ies, mai sunt și pe tușă. o singură poartă. o lume ce uită victoriile și huiduie ușor rateurile. sadism congenital ;) cu prietenie, Cristina C | |
= mulțumiri! | Ottilia Ardeleanu [23.Dec.10 20:10] |
Anca, bun venit în această pagină! mulțumesc pentru cuvinte. mă bucură faptul că ți-a plăcut ceea ce ai citit aici. Domnule Popovici, "ce veste minunată"! vă mulțumesc pentru trecerea pe aici și pentru frumosul comentariu. Cristina, "și totuși, se învârte"! îți mulțumesc pentru trecere și semn. numai bine! Ottilia Ardeleanu | |