| = Toamna în gară | Elia David [11.Nov.10 06:43] |
Toamna în gară – Trenul rămâne iarăși Fără călători | |
| = trenul prinde viteză | nicolae tomescu [11.Nov.10 11:40] |
| toamna poate fi văzută, cu puține cuvinte, în multe chipuri. Nu-mi dau seama de ce au părăsit călătorii trenul. Acelaș tren: tren în viteză printre copaci desfrunziți - urșii picotind Mulțumesc de semn | |
| = Marea trecere | Gârda Petru Ioan [11.Nov.10 13:44] |
| Intâia brumă - frunzele teiului luate de râu | |
| = după Marea trecere: | nicolae tomescu [11.Nov.10 13:57] |
| ianuarie - frunzele teiului sub ghiața din râu mulțumesc de oprire și de frumosul semn | |
| = erată | nicolae tomescu [11.Nov.10 14:06] |
| sub gheața din râu | |
| = Efemer și etern | Dan Norea [11.Nov.10 14:31] |
| Nicolae Tomescu, mai întâi mă întreb dacă libelulele zboară toamna. Sunt sincer, nu mă pricep deloc la anotimpurile florilor și ale insectelor, dar impresia mea este că libelulele sunt kigo de vară. Cu asta ajung la a doua problemă. Presupunând că libelula este un kigo de toamnă, apar două kigo, ceea ce Șerban Codrin numește pleonasm, iar Magdalena Dale - redundanță. Dar trec și peste asta, personal nu țin la acest aspect, singurele cazuri supărătoare (după mine) sunt cele de genul "seară de toamnă/ covor roșu de frunze/ se-așterne-n cale". De ce? Pentru că cinci silabe (seară de toamnă) puteau fi folosite în alt scop, mai eficient, de exemplu "sărbătoare-n parc/ covor roșu de frunze/ se-așterne-n cale". A treia problemă în schimb mi se pare importantă. Ai deja două elemente care simbolizează efemerul - teiul desfrunzit și libelula. În mod normal ar fi trebuit să apară un element concret care să semnifice eternul. Este unul din contrastele puternice în haiku. Dar, atenție, ceva concret, nu un concept abstract - nemișcarea. Ca poezie lirică, tristihul îmi place, indiscutabil. Dar un haiku trebuie să aibă la suprafață un caracter cât se poate de particular, să surprindă un moment anume, într-un loc anume. Abia în substrat poate apărea și caracterul de generalitate. Sugerat, nu enunțat. În trecere hai să-ți lămuresc o nedumerire. "Nu-mi dau seama de ce au părăsit călătorii trenul." Uneori, toamna vieții nu e doar la figurat, ci și la propriu. Săptămâna trecută, din vagonul meu au coborât două cunoștințe apropiate. Din păcate, mai tineri ca mine. | |
| = Domnule Norea | nicolae tomescu [11.Nov.10 17:52] |
| Kigo-ul nu l-am considerat libelula ci teiul desfrunzit. Zborul libelulei mi-am zis că este doar un accident datorat căldurii din această perioadă, aproape târzie, a toamnei. Chiar ieri am văzut fluturi, gâze și chiar o libelulă, treziți de razele soarelui. Nemișcarea acestora, din al doilea plan, se va produce în curând. Eternul pote să fie implacabila rotire a anotimpurilor. Vina mea este că n-am reușit să induc și altora gândurile mele. Pe moment chiar nu mi-am dat seama că este vorba de trenul vieții. Și din vagonul meu a coborât multă lume. Mulțumesc pentru oprirea atentă și pentru păreri. | |