Comentariile membrilor:

=  Restituțio	Aurel Sibiceanu [03.Nov.10 11:38]
Am citit cu "plăcere" această documentare despre Marele Prozator. Din păcate, ura împotriva lui nu vine numai din interior, ci și din exterior. Doi tejghetari bătrâni au încercat să acrediteze, pe la Paris, ideea că romancierul Preda nu există dincolo de Moromeții, că nu are mână pentru romanul citadin și intelectual. Că nu este așa o știe orice om de bună credință. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, Mihai Pelin, cel care s-a ocupat de "Cartea Albă a Securității", a încercat, într-o emisiune Tv. să acrediteze ideea că Securitatea ar fi încercat să-l...protejeze ! Îmi vine greu să cred, câtă vreme chiar în pomenita carte albă - mă refer la tomurile groase, nu la broșurile scoase de Cornel Brahaș - sunt documente din care rezultă că Securitatea era asmuțită constant împotriva lui Preda, dinspre o revistă...săptămânală ! Dacă moartea lui Preda a fost manopera Securității doar printr-o întâmplare putem afla. Urmăresc aproape tot ce este legat de Marin Preda și alți scriitori de primă mână, ai literaturii noastre. Am ajuns să aflu multe, să le stochez în speranța că pot recompune adevărul... În fine... Interesantă mi se pare o mărturisire a editoarei Elena Docsănescu, care în vremea morții lui Preda era funcționară în Consiliul Culturii, făcută în "Jurnalul național", pe 29 iunie, a.c.: "Când am aflat de moartea lui Ma­rin Preda, l-am întrebat pe Cornel Po­pescu, care, împreună cu dr Tă­nă­sescu, intraseră primii în ca­mera lui de la Mogoșoaia, în acea zi fa­ta­lă, dacă el sau altcineva au văzut sau au cunoștință de fișele de la ro­manul «Delirul» doi. Nimeni nu știa atunci nimic." Nu e lipsită de interes nici moartea stranie a criticului Pompiliu Marcea, în martie 1985. Pe certificatul de deces scrie insuficiență cardio-respiratorie, în realitate el fiind găsit mort în lacul Herăstrău la ora prânzului. Printre cei care au asistat la scoaterea corpului din lac se afla un scriitor care îmi este bun prieten. Și în acest caz bănuielile merg înspre K.G.B. Cei mai în etate poate își mai amintesc de polemica dusă de Pompiliu Marcea împotriva unui critic rus(sovietic!), care a scris un articol ce se intitula ,,Cu pumnii împotriva istoriei” publicat în mai 1983 în ,,Literaturnaia Gazeta” împotriva trilogiei scriitorului român Dumitru Popescu ,,Pumnul și Palma” , apărută la editura Eminescu în anii 1980-1981 -1982. La acest articol Pompiliu Marcea a răspuns cu duritate, într-un număr al "României literare" din 1983; articol ce se intitula, dacă nu mă înșel:,,Cu foarfecele împotriva adevărului”. Citeam și nu-mi venea a crede... Dacă răspunsurile date "Europei libere", în rev. "Săptămâna", de Eugen Barbu mi se păreau explicabile, cele date de Marcea unui... rus mi se părea ireal, halucinant ! Cu scuze pentru digresiune, vă felicit și vă aștept cu nerăbdare. P.s. Pe acest site îl găsiți și pe redutabilul scriitor și memorialist Petre Anghel. Vă va fi de folos întâlnirea, aici, cu Domnia sa.
=  exceptional - de citit	Anni- Lorei Mainka [03.Nov.10 22:06]
rascolitor, mai ales ca am fost la libraria Eminescu si n-am putut cumpara romanul si da, si eu am stat in casa si teama "de ceva" o stiu multi..... Va multumesc ca l-ati postat pe agonia. libertatea intr-adevar este a avea puterea de a nu minti!
=  Felicitari	Nicolae Diaconescu [04.Nov.10 08:48]
Am citit articolul pe nerăsuflate. Cred că după apariția romanului "Delirul" au fost și alte "cercuri" interesate în dispariția lui Marin Preda.
=  KGB-ul ca o pradă	Cătălin Al DOAMNEI [04.Nov.10 10:21]
Înțelegem că Marea Conștiință a veacului al XX-lea care a fost Marin Preda, după cearta ,,domestică''de acasă - aceasta nefiind nimic altceva decât prilejul excelent al declanșării urgiei- era permanent vânată, în cele din urmă reușind să-și îndeplinească misiunea cu brio, terminând ,,fragila alcătuire biologică''a scriitorului. În acest sens, sunt de adăugat și declarațiile lui Dinescu, M.Ursachi ori ale poetului Adrian Păunescu, grav bolnav suspect de repede...Un articol terifiant, balsam pentru minte, inimă și suflet.
=  Singularitate	Gheorghita Ionescu Eugeniu [04.Nov.10 11:08]
Citez din memorie pe Edward Gibbon(scuzati aproximatiile):"Intr-o tara de uriasi o statura inalta se face putin remarcata.Dar in tara piticilor o statura inalta este imposibil sa nu fie,daca nu admirata,vazuta".Asa a fost si cu Marin Preda.A reusit ce altii nici macar nu indrazneu sa gandesca.Nu sunt un admirator fanatic al lui Marin Preda.Gasesc in romanele sale multe lucruri criticabile.Multe dintre personajele sale sunt,oarecum,prelucrate.Marin Preda a deschis o ferestra pe care cei mai multi dintre scriitorii contemporani lui se prefaceau ca nu o vad.Nu indrazneau sa o vada.
=  Marin Preda - un maestru al literaturii romane	Dana Mușat [04.Nov.10 16:45]
In clasa a XII-a la examenul de limba romana, am ales ca tema de sinteza romanul "Cel mai iubit dintre pamanteni". Am fost singura din liceu care a ales aceasta carte ca referinta si am luat 9.90 la examen. Cu scrierile lui Preda am crescut, ele sunt cele care m-au maturizat si m-au pus pe ganduri. M-au facut sa imi pun o gramada de intrebari si m-au facut sa vreau sa le recitesc. "Morometii" este o poveste frumoasa, cu o intriga interesanta, dar "Delirul" si "Cel mai iubit dintre pamanteni" sunt, dupa parerea mea, doua romane filozofice scrise de un maestru. Poate cineva cu nivel corespunzator isi foloseste 15 minute din timpul pretios sa citeasca aceasta incursiune in timp si sa ii acorde o steluta. Eu, dupa 5 ani pe acest site, inca nu pot sa fac acest lucru, dar textul o merita cu siguranta si i-as fi acordat-o. Dana
=  lantul Nemuritorilor	Mihai Robea [05.Nov.10 05:37]
desigur, a te apropia de Marin Preda cu sinceritate este ceva atat de personal Dar altceva ma pune pe ganduri..ca unii vin(eu habar nu am de unde, fiindca inteleg de ce)si spun: nu asa erau taranii d-acolo, ca noi stim mai bine(ei nu stiu nici macar cu ce instrumente lucreaza literatura)! Adica stiu cat pot, sa inteleaga mai domol. Si (oricum) mai anapoda, nimic nou. Ca acesti tarani erau mai prosti, adica, si Preda ii pune sa gandeasca, este cam de ras, fiindca vorbim de acea clasa sociala care a tinut pe umeri totul, din ale carei radacini a crescut totul, inclusiv literatura culta. Dar sa nu fim patriotarzi..macar logici putem incerca, o poiana a lui Iocan ar trebui sa existe oriunde si o constiinta ca a lui Marin Preda la fel. O constiinta care isi da seama de ce reprezinta si isi poarta crucea cu modestie(aproape timiditate, taraneasca, ce e drept!) si vorbeste/marturiseste despre adevar(si atunci era aproape o nebunie) cu acel firesc pe care numai oamenii de exceptie il au, realizand in plan literar cam ce unul din eroii sai realizase, nu cu mult inainte, in alt plan. Si asta fiindca intelege ca prin oameni ca acela noi mai avem dreptul la demnitate, si nu asemeni viermilor taras. Un lant intre generatii care rupe toate lanturile..si apoi privind in lung si in lat, poate spre un mare poet aflat pe un pat de spital.. mai ca as spune ce spunea Vladut in finalul filmului "Mircea" al lui Sergiu Nicolaescu.
=  Alături de Marele Moromete	Serban Stanescu [05.Nov.10 16:04]
Am să scriu cât de cât în ordine... 1. Certific episodul cu librăria Eminescu. Adaug faptul că a fost luată cu asalt zile în șir "Și când mai aduceți?". Mă număr printre norocoșii care au apucat să o cumpere. Am uitat de unde, e mult de atunci... Am fost de-a dreptul căzut în extaz. 2. Episoadele privitoare la Antonescu, mi-au fost confirmate de Mama, bunica mea, și bunicul meu după mamă. Bunicul meu, a luptat chiar "la cotul Donului", fiind pe atunci sublocotenent de transmisiuni. Toți cei care au fost contemporanii lui Antonescu, mi-au spus același lucru: Un Român adevărat! 3. Admirabilă pasiunea și frumusețea cu care e scris articolul! Da, sunt printre cei care au remarcat acest "fade-off" al valorilor și "pop-in"-ul... Mă abțin. Da, mă bucur că un coleg de aici își amintește și publică aceste amintiri. Asta mă face să sper că cei mai tineri ca mine, vor pune mâna măcar pe "Delirul" și "Cel mai...", deși, "Moromeții", în ciuda caracterizării curente, eu consider că e un roman politico-filosofic. Izul vag proletar din primul volum, sunt convins că vine dinspre vântul de la cenzură și că a fost imprimat de autor, exact pentru a trece de cenzură mai ușor. 4. Referitor la conținutul articolului legat de moartea sa și împrejurările suspecte, pot spune că, prin posibilitățile mele (ultra-modeste) de informare, bucureștean fiind, am reconstituit același scenariu: Asasinat politic apoi cosmetizare făcută de sweepers&cleaners. Detaliile legate de ambasadorul rus, confirmă ipotezele pe care le-am formulat atunci. De altfel, acestea sunt procedurile standard din serviciile de informații de oriunde. De altfel, putem mulțumi americanilor pentru sinceritatea dar și cinismul cu care o recunosc, în filmele lor... 5. Închei, spunând că mă bucur enorm că am putut și pot, recitind articolul tău dragul nostru coleg, să fiu, fie și pentru câteva minute, alături de marele și curajosul nostru gânditor, care ESTE Marin Preda. Pentru că, recunosc public --- iată! --- articolul m-a adus lângă un artist drag sufletului meu!
=  Sa nu exageram	Gheorghita Ionescu Eugeniu [05.Nov.10 16:47]
Nu cred ca Marin Preda a fost asasinat.Moartea lui a fost urmarea unor intamplari nefericite,a unui concurs de intamplari nefericite.El insusi a contribuit in mare masura la producerea acestora.Il "reabilita"pe Antonescu?Se spune ca Ceausescu,in particular,l-ar fi admirat pe Antonescu.Era Marin Preda indezirabil K.G.B-ului? Mai degraba kaghebistilor nostrii era,acestia insa nu indrazneau un asasinat. Romanul "Cel mai iubit dintre pamanteni" se inchidea pur si simplu la poarta epocii "de aur".Primul care a l-a atacat pe Dej,primul care a condamnat practicile predecesorului,uitand ca si el fusese partas,a fost Ceausescu.El a dat semnalul.Cativa dintre scriitori au prins porumbelul din zbor,potrivit talentului fiecaruia,au scris.Ca Sararu nu-i Preda,toti stim,nu?