Comentariile membrilor:

 =  Da
nicolae bunduri
[03.Sep.10 11:32]
Emoționant. O narațiune aparținând unei profesioniste în ale scrisului. Articolul poate deveni peren dacă va intra în arhivele de specialitate. Nu cred că e vorba de eroi cât de martiri, aspect specificat de autoare. După '89 am aflat de la TV cât puteai citi în șapte vieți, despre adevărata istorie a neamului românesc. Desigur, au fost și martiri autentici care au crezut în țelul lor și într-o ideologie sănătoasă dar , din păcate, au fost și impostori care au trădat ori au trecut oportunist de la o ideologie, la alta dar nu-i momentul acum să vorbesc despre aceștia. Am un sentiment deosebit pentru dascăli, acești oameni aparent severi care știu ca nimeni în lume să se transpună din dascăl în elev și invers. E un fel de empatie pe scena instrucției cu adevărat umane și pașnice. Autoarea ne aduce cu metode literare bine conturate , un personaj din această categorie. A dascălului devotat. Și o face cu brio. Felicitări Vali !

 =  Întru aducere-aminte!
Vali Slavu
[03.Sep.10 16:03]
Am considerat că e de datoria mea să scriu despre acești martiri care au rămas niște anonimi, pentru majoritatea dintre noi.
Nae, îți mulțumesc pentru cuvintele emoționante!

 =  Felicitări, Doamna Vali
Aurel Sibiceanu
[03.Sep.10 19:04]
Reamintirea și pomenirea sunt forme prin care
păstrăm aici, pe pământ, frumusețea sufletească
și morală a înaintașilor noștri.
Cine își reamintește și face cuviincioasă pomenire
drept în fața Domnului este, la rându-i...

Așa cum spune și Nicolae Bunduri,
învățătorul este o ființă specială,
este începătură de lume, măsură a ei.
Pentru frumusețea ei morală, Școala Românească
a plătit cu asupra de măsură - o dată în închisori,
a doua oară prin salariile umilitoare primite
și în comunism, și, din păcare, și după...

Le-am cunoscut și priceperea, și bunătatea;
cea mai mare parte din ceea ce sunt, atâta cât sunt,
li se datorează..., puteam să nu fiu nici măcar atâta fără
osârdia lor...

Am citit cu plăcere relatarea acestui eveniment,
dar și cu o melancolie specială...
Mi-am adus aminte că nu mai avem supraviețuitori
ai primului Război Mondial, că-s pe ducă
și cei care au supraviețuit grozăviilor
din cel de-al doilea război...

Legea firii ne va lipsi, la soroc fixat de Pronie,
și de dragii dascăli care au supraviețuit
gulagului comunist...
E ca și cum am rămâne fără părinții păstrători ai
Sufletului Națiunii...

Dumnezeu să le dea zile multe, să se bucure
de cei crescuți în bănci, sub ochii lor,
și din sufletul lor...

 =  "Învățătorul este începătură de lume, măsură a ei."
Vali Slavu
[04.Sep.10 08:41]
Câtă dreptate aveți, domnule Sibiceanu, spunând că “reamintirea și pomenirea sunt forme prin care păstrăm aici, pe pământ, frumusețea sufletească și morală a înaintașilor noștri”. Atât de rar ne facem timp pentru așa ceva!… La congres, am fost anunțați că se va reveni la sărbătorirea Zilei Învățătorului, la 30 iunie. De câțiva ani, se sărbătorea la data de 5 octombrie, când este Ziua Educației. Ni s-a sugerat ca, de Ziua Învățătorului, fiecare dintre noi să ne căutăm sau să ne sunăm dascălii, dacă mai sunt în viață.
Elogiul pe care l-ați făcut în comentariul dumneavoastră este mai mult decât emoționant.
Vă mulțumesc!





Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !