Comentariile membrilor:

+ părere
radu stefanescu
[30.Aug.10 13:51]
Emil, din câte am reușit să te citesc din urmă, (și mai ales să te pricep), îmi pare că evoluezi într-o zonă poetică proprie, situată undeva între un soi de prozaism extins (în sensul în care dincolo de cenzurarea austeră a limbajului, mai importantă ți se pare redefinirea unei relații autentice și intransigente cu sinele) și un autobiografism al perspectivei imediate, care, naiba știe cum, mă atrage.
îmi place că nu poetizezi aiurea, că în ciuda retoricii aparent previzibile, uneori (mă) surprinzi, îmi place că bagi pumnul în gură alegoriei într-un mod haios, și fix atât cât (mi se pare mie că) trebuie, că scrii la prima mână, îmi mai place construcția, fragmentarea discursului, și... ehe.
în fine, ca să nu ți-o iei definitiv în cap, zic: dacă nu se poate spune că ești un poet rafinat, atunci ești fară nicio îndoială unul onest. în concluzie, las aici prima mea steluță galbenă. hai să trăiești.

P.S. strofa asta (cea care m-a urnit la scris) mi se pare memorabilă:

"bizară senzație că tot ce am făcut pînă acum
a fost un joc de-a v-ați ascunselea
am stat sprijinit de un stîlp și mi-am ferit ochii
am numărat cu voce tare am căutat
dar n-am găsit niciodată pe nimeni
trezirea în fiecare dimineață îmi pare
un fel de obligație un fel de a-ți schimba
cartea de identitate expirată"

 =  altă părere
Pantiru Christophor Andor
[30.Aug.10 17:16]
presupun ca poemul sa nascut in urma unui "midlife crisis" si nu dintr-o simpla depresie, fac asta pentru ca simt o frustrare vechie in poem ce a crescut in timpul anilor, dar probabil vorbesc baloane...

Imi place tare mult comparatia:
"dar timpul mă tîrăște după el
ca o mamă care încearcă să-și scoată copilul
din raionul cu jucării"

Ideea si imaginea imi vor ramane arse in minte. Mersi.

Imi place cum vorbesti de locuri, despre imprimanta si turcul cu kebaburile pentru ca dau un aspect cotidian (asa mi se pare) poemului si il salveaza inainte sa devina o alta critica strict subiectiva la propria viata, cum am vazut de multe ori.

Nu-mi dau cu parerea la ultimul fragment pentru ca nu vreau sa te supar murdarind sensul adevarat, dar mi-a placut mult (cine stie ce am inteles si ce ai vrut sa zici). Trebuie sa intelegi ca nu sunt nici pe aproape un critic literar.

+ când R_Emi(lian) scrie despre sine în timp
Vasile Munteanu
[31.Aug.10 03:44]
mecanica vieții (înlănțuirea temporală din s1 acompaniată de o rarisimă comparație), chiar și golită de sens (asemenea faxului de tuș), își redobândește atmosfera în care a fost gândită și, mai ales, elaborată; pentru că în general textele acestui autor sunt urmărite de această obsesie mecanomorfă, care conferă cotidianului o aură de expiere; dar una a re_orânduirii, total diferită, de exemplu, de mecanicul grotesc al avangardismului; dar o reorânduire condamnată la muțenie, la imposibilitatea comunicării stării care o generează; în plus, chiar și trimiterea aceasta la un alt spațiu este ciclică, urmărită pe parcursul a mai multor texte nu dintr-un snobism literar, un topos greșit înțeles, ci dintr-o formă pe care mi-aș permite să o numesc "ars topometrica", o tentație inexorabilă a descifrării "milimetrice" a existenței în plan orizontal într-un spațiu dat, un spațiu de care autorul se simte atașat în mod particular; prin urmare, chiar și eroticul se naște din acest apetit vilegiaturist (iertată fie-mi adjectivizarea); un erotic despre care nu putem spune că este afecțiune, ci tulburare, o nevoie, așa cum am spus, de re_orânduire, de liniște, de (așa cum finalul ne sugerează) întuneric.

 =  suprins. multumesc
emilian valeriu pal
[31.Aug.10 10:49]
sincer sa fiu, de fiecare data cind ma asez in cuvinte, nu-mi propun niciodata nimic. Nimic mai adevarat pentru mine; cu cit iti propui mai putin cu atit crezi ca ai mai mult. Nu-mi propun sa scriu poezie, proza ori altceva. Imi propun sa urlu, sa iubesc, sa rid, sa injur. Poate de aici onestitatea pe care a intuit-o atit de bine Radu Stefanescu. Am devenit previzibil, chiar si pentru mine(cel putin la nivel structural), intrucit, asa cum remarca Vasile Munteanu, mai toate textele mele vorbesc de re_orinduire.
Onorat de semne, lectura si aprecieri.

 =  .
Ecaterina Bargan
[31.Aug.10 14:49]
Poezia aceasta are viață și dinamism, deeschizând perspective interesante asupra anumitor fenomene sau experiențe personale de viață. Întotdeauna citesc cu plăcere scrierile acestui autor.
Să rămâi la fel de inspirat/original, Emilian.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !


Warning: Unknown: write failed: No space left on device (28) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/var/www/dynamic/-agonia.v3-2/www/tmp) in Unknown on line 0