= *** | Silvia Goteanschii [31.Jul.10 10:11] |
cum se obișnuiește a spune pe aici, acesta e poemul meu de azi poți face soarele cu două mâini împreunate deasupra capului poți face un câine încovoind spinarea - o imagine excelentă, chiar am ridicat mîinile în sus și am făcut și eu un soare da, și mijlocul are farmecul lui, însă ultima strofă mi-e mult mai dragă petru că a reușit Cristina să descrie perfect o lege a naturii, a cercului: aceleași linii electrice prin care zvârlim cu mere roșii și pomii le prind cuminți înapoi pentru ca totul să rămână mereu cum a fost înainte pentru mine e un text de stea | |
= silvia | Cristina Sirion [04.Aug.10 02:01] |
multumesc de comentariu, m-am bucurat ca poezia nu s-a irosit. | |
+ da | Leonard Ancuta [04.Aug.10 02:11] |
ar fi pacat ca tecstul asta sa nu primeasca o stea, are multe imagini frumoase si reuseste sa transpuna de la o pisica vargata catre acel lucru pe care-l visam cu toti. imi place mult felul in care construiesti poemele, si mai ales registrul acesta poetic impregnat in amintiri prin care starea transcede. e destul sa te lipesti de balta statuta și cea cu carligul sunt doua imagini deosebite. ultima strofa e cam explicativa, eu as fi scos-o dar daca tie ti-a placut asa, sa o luam ca atare. | |
= leonard | Cristina Sirion [05.Aug.10 01:12] |
am scris "multumesc, leonard", dar era altceva decat voiam sa spun. am avut un soi de emotie, ca atunci cand simti ca te infratesti cu ceva intr-un act dincolo de puterea ta de anticipare/ control. mi-am reamintit de ce ma atrage (iubesc ar suna prea bombastic) poezia. | |