Comentariile membrilor:

=  ...	Laurentiu Enache [13.Jul.10 19:55]
Asta chiar este un poem frumos, ma mira ca a trecut neobservat. Imi place vocea de aici, gravitatea si joaca, deopotriva tristetea si resemnarea din final.
=  .	Vasile Munteanu [13.Jul.10 20:00]
dacă n-ar fi comentat Laurențiu [pe care, astăzi, îl felicit pentru maniera de abordare a textelor, asigurându-l că acest lucru nu înseamnă că a devenit previzibil - adică "dresat", apropo de textul L. Pârvulescu :) ], aș fi sărit acest text; lucru pt care îi mulțumesc.
=  venit, văzut, plăcut	Daniel Bratu [14.Jul.10 10:07]
poezie în amestecul acesta al grâului - viața ca o pâine, spot imagistic superb care îmbină zburdălnicia umbrelor copilăriei cu senina cumințenie a coacerii vârstelor, fain, felicitări
=  Pumnii	Petrica Viorica [14.Jul.10 15:51]
"Pumnii- grâu nou" o poezie plină de semnificații, perfect încadrată de tragedia zilelor pe care le trăim, când simțim cu patimă că trebuie să strângem pumnii și să-i ridicăm spre cer. Imaginea podului casei unde grâul cel nou produce satisfacții, dar și gândul că aici, poate fi locul unde poți fi îngropat de viu. Și nu oricum, cu cruce la cap, a unei ferestruici e drept. " îngropați-mă/ strigam/ să nu se vadă nici o mână nici un deget" Dar neputința luării unei hotărâri, coboară pumnii ridicați spre cerul albastru care se așează cuminți pe genunchi. Offtatul inutil.
=  Re Laurențiu, Vasile Mulțumesc	Irina Nechit [14.Jul.10 16:13]
E greu să observi pe cineva cu pumnii ridicați la cer, dar voi ați avut ochi și mă bucur că ați dat textului șansa de a fi văzut și de alții. Vă mulțumesc mult de tot, țin la tona mea de grâu, la întâmplarea aceasta care trăiește în mine, participă la viața mea scrisă și nescrisă. O vară cât mai poetică! Mai citim, Irina
=  Re Daniel Bratu, Petrica Viorica	Irina Nechit [14.Jul.10 18:25]
Da, Daniel, viața ca o pâine amară pe care o mâncăm cu zburdălnicie. Petrica Viorica, mi-ați spus detaliat povestea podului, a grâului, pe care am încercat să v-o povestesc așa cum m-am priceput. Mă bucur mult că ați lăsat pentru mine cuvinte generoase, vă mulțumesc din suflet! O vară cu multe poezii și grăunțe coapte, cu drag, Irina
=  .	Lungeanu Nicolae [18.Jul.10 19:38]
aha. da. aici e ruralul. moșia vatra populație puțină, animale, cereale, sâni și boabe. să tot citești. fără niciun dubiu(pentru mine) un text frumos, naturel. primul.
=  Re Nicolae	Irina Nechit [20.Jul.10 13:50]
Ruralul? Știi ce păstra în apartamentul său Coco Chanel? Spice de grâu. Și aur, oglinzi, parfumul nr.5, foarfece, ață de cusut. Dar eu sunt atât de departe de Coco. Sunt departe în general, dar am vrut totuși să-ți mulțumesc de trecere. Naturel.
=  Ferestruica...	Gârda Petru Ioan [20.Jul.10 14:03]
E în formă de cruce, nu? Frumos. Îi dăm și lu Blaga ceva de aici?
=  Eu...	Gârda Petru Ioan [22.Jul.10 07:01]
...nu merit atenția autoarei, dar acel "curce" ar merita schimbat. Așa, că să nu apară, din neatenție, în volume sub aceeași formă. Am dispărut.
=  Re Gârda Petru Ioan	Irina Nechit [22.Jul.10 15:42]
Ce să fac dacă acea ferestruică din pod chiar e în formă de cruce? Să modific? Să modernizez? A scris și Blaga așa? Nu, nu cred. Nu tot ce vine de la țară, vine din Blaga. Să aveți o vară inspirată, Irina
=  Mărturisesc	Constantin Iurascu Tataia [22.Jul.10 18:55]
Extraordinar de vie evocarea hîrjoanei de copil în mormanul de grîu adus de la arie și așezat în hambar. În curînd împlinesc 82 de ani și mi-ai reînviat în memorie și în simțuri senzația aceea de bine și belșug pe care o simțeam și eu în jocurile copilărești. Îți mulțumesc, dragă Irina!
=  Nu mai insist	Gârda Petru Ioan [22.Jul.10 21:34]
"din podul cu o ferestruică în formă de curce".
=  Re Gârda Petru	Irina Nechit [23.Jul.10 15:13]
În sfârșit am văzut greșeala și am corectat. Muțumesc mult! Curce era prea haios. O zi furmoasă, Irina
=  Re Constantin Iurascu Tataia	Irina Nechit [03.Aug.10 12:23]
Ma intreb cum voi citi versuri pe site-ul poezie.ro, la varsta de 82 de ani. Ma bucur ca ati trecut pe aici. Nu ma gandisem la senzatia de belsug, dar in copilarie, cu-adevarat, iti pare ca tona de grau e un munte si toate promisiunile vietii te fac euforic. O vara cat mai poetica! Ne mai citim, Irina
=  ...	Marinescu Victor [03.Aug.10 14:34]
pe scurt: aș vrea să mă uit la ei de jos în sus să se lase cuminți pe genunchi să ne culcam pe burtă să nu se vadă nici o mână nici un deget în podul cu o ferestruică în formă de cruce pumnii mei încet spre cerul albastru
=  Re Marinescu Victor	Irina Nechit [07.Aug.10 14:21]
Curioasă parafrază. O repovestire a Pumnilor, din viteza primelor senzații. Mă uit și eu la cerul albastru și nu vâd nici o picătură de ploaie. Mulțumesc de trecere, Irina
=  ...	Laurentiu Babi [08.Aug.10 13:33]
Un text, as spune, aproape...social, daca ma gandesc la vremurile pe care le traversam.
=  Re Laurentiu Babi	Irina Nechit [12.Aug.10 17:21]
Da, uneori ridicatul pumnilor inseamna revolta sociala. Dar ma gandesc si la grau, paine, mirosul de paine poate fi mai tare sau mai slab, in functie de climatul social. Interesanta rasturnare de perspectiva, multumesc de trecere, ne mai citim, Irina
=  îngropați-mă	Anni- Lorei Mainka [22.Aug.10 15:33]
un poem pe care cred ca l-am citit de citeva ori m-am intors, imaginea griului este superba eu am trait-o doar cu rumegus - in copilaria mea se incalzea cu el si ne jucam cind eram mici pe munti de rumegus o senzatie ciudata pe care nu o mai ai cind esti mare, dar o gusti retro descrierea este savuroasa