| + Ca, întotdeauna... | Emil Iliescu [10.Jul.10 21:19] |
| Ca întotdeauna, Adriana, reușești să picuri în sufletele noastre, ale celor ce demult nu mai suntem copii, vraja unei povești, amintindu-ne cum ascultam și noi la gura sobei depănarea mamei și a bunicii. Cred că și cei mici din jurul tău, Mara și Cristi, se bucură la fel de vraja dulce a basmelor pe care le urzești cu drag. Cu prietenie, Emil Iliescu | |
| = Emil, cititor de povesti | Adriana Gheorghiu [12.Jul.10 06:59] |
Atita timp cit povestea este un mod de-a fi in viata, vraja ei va fi mereu o modalitate de-a pastra ceea ce e pretios in viata: relatia cu si intre noi…si de aici lectura, fie ea si personala, nu cea depanata de bunica sau mama, la gura sobei, gura sobei, un timp real apus( din nefericire), dar un timp psihologic etern. Un crez: povestile se scriu pentru copii, dar mai ales pentru parinti, bunici, frati si surori mai mari ca sa le citeasca copiilor, nepotilor, fratilor si surorilor mai mici. Si ma bucur ca e si crezul tau. | |
| = copilaria la gradul de metafora | Gabriel Petru Băețan [13.Mar.11 07:49] |
| un text care pasteleaza atat de bine perioada aceea cu genunchii fragezi si cu episoade repetate de basm.respectele mele | |