| = o pinza de Isgrò | marie vranceanu [05.Jul.10 22:06] |
| Un text pe gustul meu cu un argument care ma pasioneaza: lucid dreams sau onironautica. Chiar citeam zilele trecute intr-o revista italiana despre aceste experiente stranii si Lucidity Institute. Sa fim sinceri,fiecare din noi , viseaza uneori cu ochii deschisi! Textul mi-a placut si am retinut unele imagini superbe: “ne tinem de mina, de fapt de un singur deget…merg un timp sprijinit de un singur deget”..o imagine extraordinar de delicata care m-a dus cu gindul, involuntar, la un poem de E.E. Cummings, “Somewhere I have never travelled, gladly beyond”, inscris in biblioteca de Valeria Pintea( felicitari Valeria) . Eu am si varianta italiana, dar fiind o limba mai putin cunoscuta , folosesc engleza si citez ultima srofa care de fapt constituie motto-ul unui roman foarte sensibil scris de Wolfram Fleischhauer, nu stiu daca a fost tradus in romaneste, titlul “La donna dalle mani di pioggia”( femeia cu miini de ploaie). I do not know what it is about you that closes and opens;only something in me understands the voice of your eyes is deeper than all roses) nobody,not even the rain,has such small hands “Totul se topea intr-o tristete fiebinte”, nu am ce adauga, ai spus deja totul. “Noptile fac din nou alianta, certitudinile se clatina ..scot din suflet ce este inutil si-l cos la loc”…da-mi si mie reteta, am atitea inutilitati in suflet..daca am putea sa o facem aceste nopti coalizate s-ar transforma cu usurinta intr-o pinza de Isgrò in care fiecare din noi ar putea sterge ceea ce a fost scris cu un gest paradoxal de distrugere si reconstructie pentru a da o noua limfa cuvintului, mesajelor si semnificatiilor existentiale. Eu sunt un varsator, amatoare de ocultism, dar de orientare stiintifica, mai pe scurt cred doar in ce poate fi demonstrat stiintific, si lucid dreams, s-a demonstrat,e o forma de dezordine nervoasa care intervine in faza REM a somnului si se mai spune ca in acest caz perceptiiloe sunt aceleasi, nu se schimba de la o persoana la alta. Tu spui, “visul este o simpla oportunitate”… stiintific visul e doar un balast pe care , trebuie sa-l aruncam peste bord pentru a ne mentine echilibrul. Dar, aceste dizertatii nu umbresc in mod sigur frumusetea textului tau. Chiar asa, la naiba cu stiinta, hai sa visam, gradini cu mimoze, femei cu rochii rosii sau pantofi rosii..buze rosii.. Felicitari, mai trec. | |
| = raspuns - Marie V | Sorin Teodoriu [06.Jul.10 10:12] |
| Chiar daca am trecut razant pe langa stiinta (la inceput si sfarsit), nu am dorit sa ating definitiile consacrate ale materiilor exacte. Am preferat sa trec razant. Am emis o teorie (desigur fantastica) prin care constiinta omului, dupa ce moare, ramane inca vie si se joaca. E un fel de-a spune, visul ludic este visul unde constiinta poate sugera drumul, poate transmite mesaje si intrebarea: pana unde poate merge aceasta forta? Poate schimba realitatea in care ea nu mai exista? Poate materializa obiecte? Putin probabil. E doar un text fantastic. Iti multumesc pentru citire si semn. | |
| = re-un destin mai nobil | marie vranceanu [06.Jul.10 13:19] |
| Tocmai asta mi-a placut, suprarealismul textului, felul in care ai transpus intr-o alta dimensiune, cea a mortii, un fenomen care exista stiintific, acele suflete care se pot atinge in visul ludic, pot socializa intre ele. Probabil exprimarea mea a fost putin ambigua , pedalind in realitatea grosolana si demonstrabila…caldura mare la Milano, 38 de grade, devin pina si gindurile, confuse. “Suntem doar suflete, nu exista moarte si morti. Din ceea ce cunoastem suntem creaturile cele mai nobile din Univers. Din acest motiv probabil ni s-ar cuveni un un destin mai nobil decit cel al carnii si singelui nostru” un citat din ultimul roman a lui Jostein Gaardner, Castelul din Pirinei care se apropie putin de teoria ta. | |
| = re re Marie | Sorin Teodoriu [06.Jul.10 16:56] |
| Am rezervele mele legate de omul-cea mai nobila creatura din univers. Oricum, toti pedalam intr-o realitate grosolana si fara viitor. | |