Comentariile membrilor:

=  propunere	Viorel Vrânceanu [08.Apr.10 14:22]
Vă propun un serial de catrene pe o temă dată: definiții de meserii. Astăzi începem cu litera A. Sunteți interesați să participați? Dacă strîngem suficient de multe catrene, poate propunem Ministerului de Finanțe să schimbe anostul Ghid al Meseriilor din România cu unul scris în versuri :)
=  Antrenor	Dan Norea [08.Apr.10 14:43]
În sport e omul bun la toate, E competent și analitic, Să joace știe, dar nu poate... În artă i se zice critic. Bună idee, felicitări ! Eu zic să lași o literă câteva zile, cred că merg două pe săptămână.
=  Asistentă medicală	Florin Rotaru [08.Apr.10 14:55]
Într-o mai largă-accepțiune Este sub medic, cum s-ar spune, Dar sunt și cazuri, fel de fel, Când, câte-odată,-i peste el.
=  Acupunctor	Dan Norea [08.Apr.10 14:56]
El prin înțepături, repară, Din corp, dă bolile afară, Te-nveselește, de ești trist... E, altfel spus, epigramist.
=  Acarul (Păun)	Florin Rotaru [08.Apr.10 15:03]
Are o meserie grea, Manipulant și muncitor, Iar când se-ntâmplă vreo belea, Un fel de țap ispășitor
=  Agricultorul	Florin Rotaru [10.Dec.18 14:27]
E ziua toată pe ogor, Lucrează brazda grea, cu spor, Țăran ca el mai rar găsești, ...Poate pe străzi, în București.
=  -> Dan Norea, Florin Rotaru	Viorel Vrânceanu [08.Apr.10 15:54]
Wow! ce avalansa de epigrame bune! Sincer, nu mă așteptam. Felicitari, Dan si Florin. Dane, cred că propunerea ta este bună, voi pune cîte două pagini pe săptămînă, cu mențiunea că unele litere vor intra mai multe în pagină (de ex. D+E, F+G, U+V+X+Z etc.) Adaug și eu un catren scris acum cîțiva ani: APICULTOR (în ritm amfibrah) Chiar dacă nu este un crai Și poate-i bocciu la vedere, În fiece an, cam prin mai, Se-duce în LUNA DE MIERE.
=  listă	Viorel Vrânceanu [08.Apr.10 15:57]
Adaug și o listă neexhaustivă de meserii, pentru că poate la unele nu v-ați gîndit. Nu e nevoie să facem cîte un catren la toate :D, tot așa cum nu înseamnă că nu puteți da și o altă definiție la un termen deja definit de un coleg (subliniez ALTÃ). Acar Acrobat Actor Administrator... Agricultor Agronom Agent... Ajutor... Alpinist utilitar/industrial Ambalator Ambasador Ambutisor Analist Anchetator Apicultor Aprod Arbitru Arboricultor Argintar Arhiepiscop Arhitect Arhivar Armator Armurier Artificier Artist Asamblor Asfaltator Asistent(ă)... Aspirant Astrolog Astronaut Astronom Ataman Atașat cultural/diplomatic Atlet Auditor Automatist Autopsier Autor... Aviator Avocat...
=  Apicultor	Goea Maria Daniela [08.Apr.10 16:14]
Ca-n "Odiseea spațială" Umblă, la lucru, îmbrăcat, Însă, de face vreo greșeală, Devine, brusc, cam înțepat. Ideea este interesantă și poate antrena epigramiștii să-și ascută penițele. Dacă demersul va prinde contur și chiar se va trece la fapte, proiectul trebuie gestionat cu grijă, existând pericolul real - dat fiind haloul halucinant, fanarioto-kafkian, care învăluie bugetele ministerelor autohtone - să ne trezim în situația de a plăti din buzunarele noastre cheltuielile de înlocuire a vechilor nomenclatoare (și nu să primim noi, eventual, vreo recompensă) :) Dincolo de glumă, cred că s-ar pute edita o broșură-anexă la respectivul nomenclator, al cărei statut financiar va trebui stabilit în cunoștință de cauză, de către ambele părți: Minister - al Muncii, sau al Finanțelor - și epigramiștii-autori.
=  -> Daniela Goea	Viorel Vrânceanu [08.Apr.10 16:25]
Îmi fac mea culpa, ai dreptate, ghidul a fost publicat de ministerul muncii. Cred că l-am confundat cu CAEN-urile. Foarte bună epigrama ta, mai reușită decît versiunea mea a apicultorului. Ce zici, te prinzi negociator cu ministerul pentru schimbarea ghidului? :)
=  Faina initiativa...	Sorin Olariu [08.Apr.10 16:28]
faine si epigramele & replicile postate. Si una ad-hoc: AUTOR (de carte) Cand tot bocciul pune-o rima Si scoate carti prin imprumut, Consider ca-i un fel de crima Cu autor necunoscut.
=  armurier	Coman Cornel Alexandru [08.Apr.10 17:09]
Armurier De arme are grija Si cu ulei le unge, Dar de nu-i atent o clipa Fix in pamant ajunge
=  arhiepiscop	Coman Cornel Alexandru [08.Apr.10 17:09]
Arhiepiscop Sef peste popime Si prea sfintit el e, Din carte tot citeste Prosteli pentru multime
=  Arbitru	Coman Cornel Alexandru [08.Apr.10 17:09]
Arbitru Membru respectat Ce jocuri judeca usor De multime injurat Daca nu-i in favoarea lor
=  Arbitru	Sorin Olariu [08.Apr.10 18:39]
Nu e popa, dar e-n negru, Iar noi stim, de bunaseama: Ca arbitrul nu-i integru E trimis direct la mama.
=  Amăgit	Marius Bartiș [08.Apr.10 19:50]
...o listă neexhaustivă de meserii... (Viorel Vrânceanu) Lista-i o prostie, (E de dat uitării) Nici-o meserie Nu e...acătării! ...erau ceva speranțe mai sus...dar sunt,in final...la pământ...
=  -> Sorin Olariu	Viorel Vrânceanu [08.Apr.10 19:31]
Cand tot bocciul pune-o rima Si scoate carti prin imprumut, Consider ca-i un fel de crima Cu autor necunoscut. (Sorin Olariu) AUTOR NECUNOSCUT? Nu-i anonim și nici discret, Că tocmai ce s-a lăudat Și nouă ne-a recomandat O editură de pe net. (Ghici ciupercă ce poet :) Mulțam de apreciere, Sorine; la a doua epigramă bănuiesc că forma la care te-ai gîndit era "Cînd arbitrul nu-i integru", nu-i așa?
=  -> Alexandru Coman	Viorel Vrânceanu [08.Apr.10 19:39]
Apreciez efortul pe care l-ai făcut pentru a scrie trei catrene, dar din păcate nu pot aprecia și calitatea. Ai grijă la numărul de silabe, la ritm și, mai ales, la poanta de final. Dacă te interesează genul epigramatic, citește mai întîi postările lui Sorin Olariu "Atenție Epigramiști" și ale lui Cornel Rodean "Învățăm împreună". Succes!
=  Vin și eu...	Rodean Stefan-Cornel [08.Apr.10 19:44]
Arbitrul Conduce-o competiție, Decide în justiție Dar, din păcate, nu prea rar, El hotărăște... arbitrar. Cornel
=  De la A la G	Doru Lascarache [08.Apr.10 21:18]
Lui A i-as pune-o pălărie Asa, din aia mexicană Să-l bag pe B in bălărie Cu C, să beau un vin cu cana. Lui D i-as tăia din burtă Ca E să fie si el suplu Lui F i-as da o coasă scurtă Să-l tundă pe G multiplu.
=  Auto-stopista	milos petru [10.Apr.10 06:53]
La pădure, lângă drum, A ieșit din coviltir, Face semne, scoate fum, Și așteaptă iar un TIR.
=  Da, ai dreptate, Jupp...	Sorin Olariu [08.Apr.10 23:32]
Corect ar fi: Nu e popa, dar e-n negru, Iar noi stim, de bunaseama: Cand arbitrul nu-i integru E trimis direct la mama.
=  Analistul politic	Dan Norea [09.Apr.10 00:59]
Este o eminență cenușie Care îți demonstrează, pe hârtie, Cât de tâmpiți sunt unii adversari Și-ți recomandă alții... mult mai mari. Mai spre prânz aveam în cap și "Arbitrul". Nu m-am grăbit s-o postez pentru că între timp au apărut altele. Totuși, n-aș vrea să se piardă. E-o meserie de elită, Lăsată, clar, din tată-n fiu, Dar când e pe teren, nu știu, De ce doar mama-i pomenită.
=  -> Marius Bartiș, Doru Lascarache	Viorel Vrânceanu [09.Apr.10 01:15]
Marius Bartiș: îmi pare rău, nu prea am înțeles unde (pe cine) bați. Doru Lascarache: interesante catrenele, te rog, propune-le lui Dan Norea, ai șanse mari să îi cîștigi concursul pe care l-a organizat.
=  -> Cornel Rodean, Dan Norea	Viorel Vrânceanu [09.Apr.10 01:22]
Cornel, Dan, ambele epigrame cu arbitri sunt excelente și nu se calcă în picioare una pe cealaltă. Cornel, am dat ocol poantei arbitrare de am amețit, dar nu am reușit să o scot la liman. Tu ai făcut-o, și încă foarte bine. Felicitări! Dane, Sorin a avut întîietate la pomenirea mamei, dar tu, prin faptul că ai reușit să incluzi în catren și tatăl și fiul (ghidat, probabil de sfîntul duh) ai o bilă în plus. Ca să nu mă întind cu prea multe comentarii, adaug aici încă un catren: ARTIFICIER În galerie-i hooligan Și are-o fire nesupusă; Stări explozive,-n mod spontan, Provoacă, de-i cu capsa pusă.
=  autodenunț	Marius Bartiș [09.Apr.10 10:11]
Marius Bartiș: îmi pare rău, nu prea am înțeles unde (pe cine) bați (Viorel Vrânceanu) ...am gândit catrenul ca definiție la "asasin"(lunetist)...de acolo provine "a cătării",îl susținea și "armurierul" din amonte prin comentariul meu de sub catren dar prin "amăgit" l-am mutat intr-o zonă stăină intențiilor inițiale... iertare dacă altfel am fost înțeles...
+ de bun augur	Ion Diviza [10.Dec.18 14:27]
Agronomul Țăranul ăsta, cum se știe, E harnic dar conservator: Ia sapa-n mâini cu-așa mândrie De parcă-ar fi calculator. Foarte bună idee, am vrut să zic proiect. Bravo Viorel/Jup. S-o ținem tot așa!
=  Artist	Ion Diviza [09.Apr.10 11:04]
Artist Vânează tinere talente Ghidat mereu de-aceleași gusturi, El vede-n stradă monumente Și-n buduare numai busturi.
=  Autor de literatură	Ion Diviza [09.Apr.10 11:12]
Autor de literatură NU râvnește laude deșarte Nici un monument la țintirim, Editează carte după carte Și-a ajuns, în fine... anonim.
=  Anestezistul	Gârda Petru Ioan [09.Apr.10 11:14]
Un ins de care vreau să spun că E bun specialist, să știți, Dar e destul de dur la muncă: Ne face-ntruna nesimțiți.
=  Actor	Ion Diviza [09.Apr.10 11:20]
Actor (cu statut de vedetă) De-i angajat în piese noi, Pretinde în contracte O parteneră mai de soi Și măcar două acte.
=  Ambasadorul (în Singapore)	Florin Rotaru [09.Apr.10 11:22]
Ne reprezintă-n alte state, E diplomat, băiat stilat Și are și imunitate Când la volan se urcă beat
=  Alpinistul	Florin Rotaru [09.Apr.10 11:34]
În vena lui, ca în poveste, Adrenalina stă să ardă Și urcă pe înalte creste Adesea ajutat de-o coardă
=  Autopsierul	Florin Rotaru [09.Apr.10 11:44]
E-o meserie ce-aș putea S-o practic, nu că e bănoasă Dar, poate-poate, s-o-ntâmpla Să stau cu GPI la masă...
=  Arhiepiscopul	Gârda Petru Ioan [09.Apr.10 12:24]
Un tip ce spune des, cu har, Povești de ametit norodul, Și cel mai "prima", așadar, Să-i cânte lui Florin prohodul.
=  Ambalatorul	Gârda Petru Ioan [09.Apr.10 12:34]
Un individ nefericit, Ce pune-n lăzi, înfoliază Și, rutinat și sictirit, Din zi în zi se ambalează.
=  Arhivarul	Gârda Petru Ioan [09.Apr.10 12:41]
Un ins ce pune și deține Pe rafturi vechi hârtie plată, La ce bun, nu prea știe bine, Că n-o mai scoate niciodată.
=  Antreprenorul (de pompe funebre)	Florin Rotaru [09.Apr.10 12:49]
E-o meserie care-mi place, Îmbraci clienți la patru ace Și mi-ar plăcea, cum ar veni, Să-l înțolesc pe GPI
=  Asfaltatorul	Gârda Petru Ioan [09.Apr.10 13:12]
Așa ceva aș vrea să fiu, Că-n meseria asta-s hoți Neprinși. Aș “asfalta” de viu Pe un făuri de roți.
=  Argintarul	Dan Norea [09.Apr.10 13:12]
Un jurnalist la patru ace Întreabă: -Spune-mi, cum se face Că ești prădat așa de rar? - Stau vis-a-vis de-un aurar.
=  Corectură	Gârda Petru Ioan [09.Apr.10 13:31]
făuritor, no bine...
=  Actorul	Ion Diviza [09.Apr.10 14:06]
Actorului, să fie mare, Nu-i trebue prea multă minte. De unde astă constatare? Priviți la domnul președinte!
=  Atletul	Dan Norea [09.Apr.10 14:15]
Prins la vecină, de-al său soțior: - El mă ajută, fi'ndcă-i săritor! Însă le dovedi, curând, pe scări, Că este mult mai bun la alergări.
=  Ce pretenții poți avea?	Gârda Petru Ioan [09.Apr.10 14:20]
Actorului, să fie mare, Nu-i trebue prea multă minte. De unde astă constatare? Priviți la domnul președinte! (Ion Diviza) Acuma, omu-i amator Ca președinte. Ca atare El profesează ca actor Și pot să spun că joacă tare!
=  -> Ion Diviza, Ioan Petru Gârda	Viorel Vrânceanu [09.Apr.10 14:30]
Ioane a lui Diviza, sunt copleșit de avalanșa de epigrame bune, trebuie să împart cu toți aecastă steluță. "Actorul" tău are într-adevăr statut de vedetă. Te mai aștept în această pagină și pregătește catrene pentru celelalte litere. GPI (nu știu cum să își spun pe scurt, Petru, Ion sau IGP, pentru că îmi sună prea militărește numele care încep cu cel de familie. Foarte reușite epigramele tale iar duelul cu Florin este de-a dreptul savuros. Joacă tare!
=  GPI	Gârda Petru Ioan [09.Apr.10 14:52]
GPI (nu știu cum să își spun pe scurt... (Viorel Vrânceanu) Păi, PIG ar fi de n-ar suna ciudat Și GIP de n-ar fi nume de mașină, Ca IGP, ar fi inspectorat, Deci GPI mi-ar fi mai la-ndemână...
=  Atamanul	Ruse Ion [09.Apr.10 20:29]
Venit cumva, din alte vremuri, Cu-apucături de mare domn, Îi altoiește cu îndemnuri Pe-amicii care trag... la "somn"
=  Anchetatorul	Dragoș Vișan [09.Apr.10 20:49]
Este trimis de nu știi cine Să te surprindă în delicte. Dar ce-o să-i facă el soției, De-o va surprinde chiar cu tine?
=  Agentul	Ruse Ion [09.Apr.10 20:55]
E specimenul indigen Ce-i plin de abnegație, Deși nu este patogen, Mereu e-n "circulație".
=  acviator	Ivășcan Horia [09.Apr.10 21:50]
Ins cu probleme conjugale Și-o reputație pierdută, Îsi ia în drumurile sale, În submarin o … parașută !?!? Jupp, ~Numai bine!~
=  Avocatul (în procese)	Ion Diviza [09.Apr.10 22:17]
Când e abil şi erudit, Adesea iese-nvingător, Iar de-i un as desăvârşit Se-mparte c-un judecător.
=  Avocată de divorțuri	Ivășcan Horia [09.Apr.10 22:31]
Își face bine meseria, Mă număr și eu printre cei Ce și-au abandonat soția... Și-am fost scurt timp chiar soțul ei P.S. Jupp, rămane cum am stabilit, ~Numai bine!~ :)
=  Astronomul	Mișu Chietreanu [09.Apr.10 23:17]
E-un individ ce-ți dă fiori, De-ți tremură oscioarele: Cu capul mai presus de nori, Dar pe pământ picioarele!
=  Astrologul	Mișu Chietreanu [10.Apr.10 00:08]
De ți-a greșit - din transcendent - Destinul ce ți-e hărăzit, Dă vina doar pe ascendent: "Te-a declarat... când s-a trezit!"
=  Astronautul	bodea emil felician [10.Apr.10 01:45]
Mulți nu știu în clipa asta: El e omul de ispravă Care le-a luat nevasta Când au ridicat-o-n slavă. Emil
=  Mici analize	Dan Norea [10.Apr.10 11:56]
Anchetatorul - Dragoș Vișan Este trimis de nu știi cine Să te surprindă în delicte. Dar ce-o să-i facă el soției, De-o va surprinde chiar cu tine? 1. Prozodia. Teoretic, rima este îmbrățișată, adica abba. Dar din păcate, bb nu eixstă, "delicte" și "soției" nu rimează nici din avion. 2. Construcția. E oarecum neclar despre a cui soție e vorba. Până încearcă să se lămurească, cititorului îi piere eventualul zâmbet. 3. Poanta. Dacă, așa cum bănuiesc, soția este a anchetatorului, atunci poanta se găsește în versul 3. Ori regula de aur a unei epigrame este ca poanta să te pocnească în versul 4, chiar în ultimul cuvânt dacă se poate. 4. Epigramele propuse de Viorel Vrânceanu se încadrează în categoria "Definiții". Ori în acest caz, ideea este să surprinzi un atribut general al "meseriei" (al temei). Ori nu se poate spune că un anchetator își găsește tot timpul soția în pat cu cineva, în timpul anchetei. Probabil niciodată, soțiile anchetatorilor sunt foarte grijulii. Dacă ultimul punct e mai de finețe, restul sunt importante și până nu rezolvi carențe de genul ăsta, catrenul nu se poate numi epigramă. În principiu, excluzând o inspirație de moment, o epigramă ar trebui să îți ia, după ce ai deja poanta în cap, câteva ore bune de căutări, în care schimbi de câteva ori rimele, metrica, chiar ritmul uneori. Încerc să vin cu o sugestie. Este trimis de-un reclamant Să te surprindă în flagrant, Dar te-a găsit, stupefiat, Chiar cu soția lui în pat.
=  Propuneri	Stefan Victoria [10.Apr.10 15:19]
Propun și eu două... Arheolog Specialist cum alții nu-s, De vestigii pasionat, Care, ca s-ajungă sus, Nu se-oprește din săpat. Antropolog El e cel ce a lansat Teoria luminată Cum c-ar fi evoluat Homo Sapiens în primată. Frumoasă inițiativa și sper să am mai multă inspirație pe alte litere, dacă va continua :).
=  Arhitect	Dan Norea [10.Apr.10 15:38]
La Urbanism având o treabă Cu Catedrala din proiect, Arhiepisopul întreabă: - Ce rang este acela... tect ?
=  Încerc și eu	stelian ologu [10.Apr.10 18:46]
Anticar E un tip cult și om întreg Și înțelept, mi se tot spune. Dar tot nu pot să înțeleg De ce-i plac toate mai bătrâne. Arhivar A fost zugrav în tinerețe Și faianțor, apoi zidar. A avansat spre bătrânețe Acum e mare arhi-var. Atașat( pe lângă Ambasadă) Am vrut misterul să-l dezleg Și de la școală am aflat, Că îi lipsește-un ciclu-ntreg. Și a ajuns însărcinat. Afemeiat Eu unul sunt și îmi doresc În C.O.R. trecut să fie Femeile ce mă-ntâlnesc Îmi spun mereu: ''Ești meserie!''
=  Arheologul (biografie)	Ion Diviza [10.Apr.10 19:28]
Ani la rând a tot săpat Să obţină-un masterat, Pân’, săpându-l pe-un confrate, Deveni o somitate.
=  În primul rând	Vali Slavu [11.Apr.10 07:59]
vreau să vă felicit pentru că ați scos la lumină atâtea texte care era păcat să stea ascunse. Am citit o parte din ele și mi-a fost clar, deși înțelesesem din puținele intervenții de până acum, că sunteți un epigramist talentat. Vă felicit, apoi, pentru această inițiativă, care a avut „lipici” în rândul epigramiștilor. Observ că a contribuit fiecare, după inspirația și priceperea sa, cu epigrame. Voi încerca și eu definiții epigramatice pe la alte litere (chiar am câteva idei), acum nu m-a lovit nicio idee demnă de a fi valorificată. Poate ar fi interesant ca epigramele pe care le considerați valoroase să fie ridicate „la etaj”, pentru că se pierd în mulțimea de comentarii adunate. Referitor la definiția aviatorului, am o nelămurire: Ins cu probleme conjugale Și-o reputație pierdută, Ce-n toate drumurile sale, Nu pleacă făr-o parașută. Dan Norea preciza, la punctul 4 al micii sale analize, că „… ideea este să surprinzi un atribut general al "meseriei" (al temei). Ori nu se poate spune că un anchetator își găsește tot timpul soția în pat cu cineva, în timpul anchetei.” La fel, aș putea spune, citind primele două versuri, că nu toți aviatorii au probleme conjugale și reputația pierdută. Sau greșesc?
=  -> Ion Ruse, Dragoș Vișan, Mișu Chietreanu	Viorel Vrânceanu [11.Apr.10 12:29]
Ion Ruse: Sunt plăcut surprins de calitatea epigramelor tale. Cel puțin la "ataman", nu mă așteptam ca să fie cineva care să-l definească atît de bine. Dragoș Vișan: Îi mulțumesc lui Dan Norea că a luat atitudine față de încercarea ta. Singurul lucru de adăugat ar fi că, în replici, se tolerează ca două versuri să nu rimeze, numai că acestea ar trebui să fie versurile 1 și 3. Nu dispera, mai încearcă, dar numai după ce ai citit îndrumarele despre epigramă oferite de colegii de pe site. Mișu Chietreanu: mi-a plăcut definiția astronomului, singurul lucru pe care l-aș schimba, ar fi acel "mai presus" (parcă nu se folosește la poziționarea în spațiu), care ar putea fi înlocuit cu succes cu "dincolo".
=  -> Emil Bodea, Victoria Ștefan, Stelian Ologu	Viorel Vrânceanu [11.Apr.10 12:39]
Emil Bodea: bună prozodia, poate poanta un pic neclară (deși eu am înțeles ce ai vrut să ne transmiți), de aceea nu a trecut de atelier. Victoria Ștefan: definiție excelentă (prima) dar nici a doua nu e rea; păcat de prozodia șchiopătată, dar nu e nimic de neîndreptat. Ai grijă (că și eu încerc să mă corectez, deși fac aceeași greșeală) la hiaturi: de ex. "spe-ci-a-list" sau "pa-si-o-nat". Serialul va continua mîine cu litera B. Stelian Ologu: bune definiții! mai puțin ultima, care nu se încadrează la temă (chiar dacă poate tu ești meseriaș doar în acea situație :) )
=  -> Vali Slavu	Viorel Vrânceanu [11.Apr.10 12:57]
M-am gîndit și eu să mut epigramele "la etaj" dar nu cred că ar fi o mișcare înțeleaptă. Orice autor își are orgoliile sale, cei care nu s-ar vedea "apreciați", s-ar simți lezați și ar înceta să participe la acest joc, deși poate la alte litere ar putea avea creații de excepție. Poate că doar după litera Z ar merita de făcut acea selecție, care să fie publicată în agonia pe o pagină cu un autor neutru (eventual a viitorului editor epigramist?) Referitor la nedumerirea dumneavoastră: da, greșiți ;) Să mă explic: definiții umoristice folosind doar atribute reale sunt extrem de dificil de găsit și exploatat. Avocatul de divorțuri e o reușită în acest sens (și ce modest eram odată! :) ), apicultorul merge în fiecare mai în "luna de miere" (dar poanta e greu de înțeles pentru cei ce nu au auzit de această sintagmă), arbitrul e mereu înjurat de mamă iar arheologul mereu sapă. Dar epigramiștii ar trebui să se folosească și de jocuri de cuvinte, de asocieri, de contradicții în termeni, de zicale, etc. Firește că acarul nu e decît rareori țap ispășitor, ambalatorul nu e mereu ambalat, astronomul nu e cu capul în nori, nu toți actorii sunt președinți și nici autopsierii nu-l disecă toată ziua-bună ziua pe GPI :) Întorcîndu-mă la catrenul meu (deși urăsc să explic ceea ce cred eu că e o poantă), aviatorii (exceptîndu-i pe piloții de pe zborurile de linie) au parașută în dotare, ori prin translația către celălalt înțeles al parașutei, se poate deduce că acel om va avea mai devreme sau mai tîrziu și reputația pătată, și probleme în mariaj. Am reușit să vă lămuresc?
=  Nu prea...	Vali Slavu [11.Apr.10 13:16]
:)
=  -> Horia Nacsavi	Viorel Vrânceanu [11.Apr.10 13:21]
Ce se întîîmplă, dom-le? V-au năpădit submarinele în Turda, conduse de "acviatori"? Văd că și tu, ca și mine, ești revenit după o perioadă de tăcere. Pe vremuri, înainte să te apuce japonezomania, știu că mînuiai spada epigramei cu talent și înțelepciune. A ruginit cumva, că așa pare din comentariile pe care mi le-ai pus? En-garde, Horică, trage-o dușcă de Horincă și adu-ți contribuția și tu la ghidușul ăsta al meseriilor.
=  Două probleme	Rodean Stefan-Cornel [11.Apr.10 13:32]
Multe ar fi de spus, despre atât de multe catrene, dar două probleme o să abordez, cu speranța că voi fi bine înțeles: 1. În legătură cu definiția aviatorului (semnată de Viorel), mie mi-a sărit în ochi o mică problemă, care se poate corecta foarte ușor. Adică, nu mi se pare prea corect ca după "toate" să urmeze o negație. Mai concret, la catrenul discutat, firesc ar fi (fără versificație) "niciodată nu pleacă fără o parașută", sau "întotdeauna, în drumurile sale, își ia o parașută". Cu versificație, o variantă pentru ultimele două versuri, găsită pe loc, ar fi "Ce-n toate drumurile sale, Își ia cu el și-o parașută." 2. Și eu remarc definițiile foarte spirituale date de Ion Ruse și, tocmai de aceea semnalez că la "Atamanul" este o problemă cu rima "vremuri - îndemnuri" (de fapt, în opinia mea, nu prea este rimă între aceste cuvinte). Toate cele bune, tuturor! Cornel
=  Aoleu...	Stefan Victoria [11.Apr.10 13:36]
...întotdeauna mă păcălesc cu hiaturile alea!! O să am mai multă grijă la ele de acum înainte. Hai să reparăm măcar pe prima... Un expert cum alții nu-s De vestigii captivat, Care, ca s-ajungă sus, Nu se-oprește din săpat. La a doua, încă nu am găsit înlocuitor pentru Sapiens, care se pare că suferă de aceeași boală :). Mulțumesc, Jupp!
=  -> Cornel Rodean	Viorel Vrânceanu [11.Apr.10 14:24]
1. Am încercat în numeroase rînduri să conving comentatorii să lase, pe lîngă replică, și un comentariu, cu bune și/sau rele, la adresa catrenului publicat, dar nu am avut succes. Se întîmplă ades ca autorii, orbiți de mărgica pe care tocmai au "născut-o", să scape din vedere anumite detalii evidente pentru cei din afară și nu cred că o mînă de ajutor dată în mod constructiv, așa cum faceți dvs., ar putea supăra pe cineva. De aceea mă bucură faptul că dvs. mi-ați dat șansa de a îndrepta ceva și vă cer permisiunea de a folosi varianta pe care mi-ați propus-o. 2. La acest punct este de discutat. Am remarcat și eu asonanța dar nu cred că este corectă etichetarea dvs. Ați fi putut spune că "nu prea este rimă" într-un caz de genul pădúri / vrémuri. În cazul vrémuri / îndémnuri însă este vorba doar despre o rimă imperfectă, cu vocale identice și un grup de consoane cu sunet asemănător (m - mn), plus că rima este plasată în versurile 1-3, într-un comentariu - replică. Chiar dacă nu este de încurajat o astfel de abordare, nici nu trebuie să ucidem un catren, altfel bun, doar datorită acestui tip de imperfecțiune.
=  Condiția minimă...	Rodean Stefan-Cornel [11.Apr.10 14:56]
Răspund pe loc, deoarece am rămas la calculator, iar părerea mea este foarte fermă în chestiunea respectivă. Din câte am înțeles eu, condiția minimă pentru ca două cuvinte să rimeze este ca terminațiile acestora, începând cu ultima vocală accentuată, să fie identice; dacă se îndeplinește doar această condiție (minimă) rima este suficientă (sau simplă, sau săracă). Dacă în terminațiile identice sunt prinse în plus și alte sunete, atunci rima este bogată. Dacă terminațiile respective sună "aproximativ" la fel, dar nu sunt identice, atunci nu avem de-a face cu o rimă ci cu o asonanță, iar asonanțele, potrivit uzanțelor, nu sunt admise în epigramă, rondel, sonet, triolet și în alte creații cu formă fixă (există o îngăduință, însă, față de asonanțe, în cazul creațiilor populare, dar la epigrame în niciun caz). În cazul analizat este într-adevăr o asonanță, deoarece "emuri" nu este identic cu "emnuri", dar sună apropiat. Și nu am vrut să ucid catrenul, dimpotrivă, chiar remarcam că este interesant... Cornel
=  Nici nu știți ce urmează! ...	stelian ologu [11.Apr.10 19:24]
Viorel Vrânceanu a zis: ''Stelian Ologu: bune definiții! mai puțin ultima, care nu se încadrează la temă (chiar dacă poate tu ești meseriaș doar în acea situație :) )'' De fapt, am mai multe specializări: bețiv, criminal, drogat...
=  Ai dreptate, Viorel!	Mișu Chietreanu [11.Apr.10 19:43]
Prima construcție arăta exact cum ai spus: cu "dincolo". Cu meteahna mea - de a complica (totuși încep să scap de ea) - am încercat să o "parfumez" cu "mai presus" - adică astronomul se ocupă cu "chiorăli" la "lucruri" superioare norilor (din toate punctele de vedere). Iată varianta: E-un individ ce-ți dă fiori, De-ți tremură oscioarele: Cu capul dincolo de nori, Dar pe pământ picioarele! Mulțumesc de aprecieri! Cum afirmam pe undeva printr-un comentariu, de cele mai multe ori o apreciere, o laudă, o încurajare fac infinit mai mult decât o "palmă" dată cu... piciorul. Cea cu astrologul ți se pare prea... "îmbârligată"? Cu amiciție, Mișu-ascunde șișu'
=  aceste dialoguri..	Lesenciuc Teodor [11.Apr.10 20:10]
pigmentate cu umorul epigramelor par sa constituie propriul lor gen literar. unul spumos, inteligent, care are conflict si poante. sunteti foarte buni. nu mai incerc cu epigrame pana cand nu prind cate ceva despre ele.:D
=  Arbitrul	Laurentiu Ghita [14.Apr.10 11:16]
Ia să fac și eu o încercare,acum că am mai terminat cu duelurile mult prea intelectuale: Arbitrul După cum știe fiecare, La orice meciuri are-un rost: El e motivul pentru care Echipa noastră joacă prost.
=  Avocatul	Vali Slavu [20.Apr.10 19:24]
Strânge gologani în pungă, La oricare pledoarie, Dezmințind că vorba lungă Ar fi semn de sărăcie.
=  Agronomul	milos petru [27.Apr.10 19:00]
Îi ascultau țăranii, blânzi, cuvântul, Avea cea mai frumoasă meserie, A scormonit, încrezător, pământul, Iar azi stă-n "cameră" la primărie.
=  anticarul	Goea Maria Daniela [25.Mar.11 15:06]
Anticarul Deși pozează-n tip stilat, E-un pișicher fără pereche, Fiindcă-ți vinde, garantat, Pe bani frumoși, doar marfă veche.
=  Aburitor	Viorel Vrânceanu [28.Mar.11 00:01]
Aburitor textile (cod CAEN 743212) Un crai, cu mintea sa perfidă, Ce poate, prin metode-abile, Să aburească vreo timidă Ca să renunțe la textile.