| = de urmarit autorul | Veronica Valeanu [06.Mar.10 18:34] |
| acest text isi fixeaza un target ambitios. o face cu un self-control atat de asumat incat undeva se simte ca e scris de mana unui autor masculin tocmai fiindca judeca precum un detectiv. imi place cum e gandita stabilirea celor 2 planuri- locatia simbolistica a realului domestic si apoi cea ancorata in tipologii feminine, in planul fictional. incepe in forta si tonul e bine dozat in suspansul construirii de note acute insa de finete, respiratie, incarcatura motivationala si a urmaritorului si a urmaritului (care simte ca este expus dupa parerea mea). insa tocmai spre sfarsit siguranta urmaritorului si faptul ca devine "judgemental" se rasfrange in detrimentul textului care sufoca prin prea multa expunere a perceptiei (cea anticipata, cea urmarita dar si cea scontata!) e ca si cum s-ar fi ajuns aici oricum; e o demonstratie jubilanta. tonul devine greu, aproape profetic si pt personaj. (vezi partile exclamative, quod erat demonstrandum-ul, propozitiile incidente) desi pe aceasta asiduitate a procesului scrierii eu mi-am alipit si o oarecare critica, autorul ramane de apreciat prin acuratetea scrierii si felul cum jongleaza fara incordare . nu are cum sa-i scape ceva. o sa mai revin si pe viitor. toate cele bune. | |
| = All the best | Igor URSENCO [06.Mar.10 19:14] |
| Multumesc pentru semn, dar in special pentru comentariile pertinente! Nu pot riposta decat prin "Madame Bovary, c'est moi"! N.B.Acest text va figura in urmatoarea mea carte de proze scurte ("S.T.E.P."). Am sa urmaresc si eu cu placere textele dtale! Ganduri bune | |