| = Vidul-vis | Nicolae CORNESCIAN [26.Feb.10 22:59] |
| Frapează similitudinea personajului principal cu o insectă mutilată, „elitrele fiindu-i smulse și neputința zborului transformându-se într-o târâre pe brânci, ca o omidă sfârtecată”. Stranie se dovedește și întoarcerea lui Savastie la starețul Pamfilie: „Ai plecat bogat… și te întorci cu fântâna secată”. Însă lumea din Kemerovo în plămădeală de imagini apar în spatele realității visului. Într-adevăr, pentru a reda într-un mod cât mai complex și complet divergența spațiului sacrosanct al chiliei față de lumea obișnuitului, cea a păcatului ori a unui firesc dus până la gradul de subzistență, autorul se folosește de visul personajului principal, atât de bine inclus în respectivul fragment. O reverie plină de simboluri, o simbolistică în care apare șarpele, colacul rumenit, clinchetul cristalin al râsului și o mulțime de alte enumerații demne de a evidenția ansamblul revelator al aspirației către spațiul sacralității. Și ca un element esențial în osatura acestui vis reprezintă tocmai Domnul. Comentariul pe baza acestui fragment ar putea continua, numai că cititorul poate remarca și alte ipostaze ale „vidului-vis”, ca o punte de trecere între lumea obișnuită spre cea sacerdotală. În concluzie, fragmentul de față se încadrează în acea categorie de texte care rămân imprimate undeva pe vela veciei, care au darul de a rămâne în memorie asemenea picturilor din bisericile altor epoci. | |
| = D-le Cornescian, ați sesizat... | Emil Iliescu [26.Feb.10 23:20] |
| D-le Cornescian, ați sesizat perfect simbolurile ce definesc trecerea lui Savastie de la telurica sa necredință la hieratismul ultimelor lui clipe. M-am temut, inițial, atunci când am început să scriu acest text, că nu va avea audiență. Tocmai de aceea am inclus și subtitlul "Text religios". Pentru ca cei, care nu gustă astfel de texte, să nu își irosească timpul prețios poposind asupra lui. Mă bucur că am găsit receptarea cuvenită în rândul celor ce l-au citit, dumneavoastră dovedindu-vă un cititor atent, un critic exigent și avizat. Cu prietenie, Emil Iliescu | |
| = Învățătură pentru suflet | Amelia Mociulschi [28.Feb.10 09:24] |
| Întreaga lucrare emoționează și nu numai aceasta; întreaga dumneavoastră scriitură. Un farmec ce absoarbe cititorul în lumea cuprinsă între pagini, făcându-l părtaș nevăzut la frământările eroului, ce devin personale întrebări asupra înțelegerii tale despre adevărata problematică a vieții și sufletului. Este o lucrare cu o situare istorică dată, dar timpul ei este doar o metaforă pentru înțelegerea timpului inimii noastre. Doar la adevărații maeștri ai scrisului se poate întâlni așa ceva. | |
| = emil iliescu-orbirea | Nache Mamier Angela [28.Feb.10 11:29] |
| si aceata parte satisface curiozitatea lectorului si îi ofera un adevarat ospat de simboluri pline de sens ,de reverie ,de meditatie asupra destinului mai multe parabole ,un adevarat misticism dau continut evenimentelor încarcate de poezie si de un mister coplesitor personajele sunt bine conturate,consistente,chiar frumoase aceasta sete de absolut (desi dureroasa)reprezinta pânza de fundal al acestei scrieri,îi ridica valoarea magica | |
| = Re - Amelia, Angela... | Emil Iliescu [28.Feb.10 12:50] |
| Amelia, mă bucur că ai intuit latura formativă a acestui text. Așa este, pe lângă întrebarea esențială, pe care ne-o punem cu toții, încă de la naștere - cine suntem ? - trebuie mai întâi să găsim răspunsul unei alte întrebări - cum suntem, în fața lumii și a Bunului Dumnezeu ? Mulțumesc pentru aprecieri! Cu prietenie, Emil Iliescu Angela, ai fost alături de Savastie în tot periplul său și ai înțeles exact mesajul lui, setea de absolut pe care numai arta și credința ni le pot așterne în suflet! Cu prietenie, Emil Iliescu | |