| = părere | Ecaterina Bargan [21.Jan.10 19:44] |
| când suntem închiși se întâmplă întotdeauna ceva trist dacă am putea să curățăm și tristețea, ar rămîne prea multă bucurie, cred, asa cum ciclitatea respiratiei a devenit un proces prea firesc ca sa observam ce ar fi in lipsa acesteia. inchisi in sine, fie in propriul univers/singuratate/ginduri, asa cum se intimpla sa fie introvertirea, ajungem sa traim altfel, sa iubim si sa simtim diferit. oamenii care s-au sedimentat in suflet, care s-au atasat inimilor noastre raman acolo, exact ca in momentul primirii lor inauntru. caci de acolo porneste viul, din interior. orice nu s-ar intimpla, important e sa nu regreti clipa de acum sau din urma, strigarile fara de raspuns, ceea ce serveste drept adapost celor mai ascunse taine, labirinturile... potrivit titlul, frumoasa scriitura. e | |
| = Ecaterina | Ela Victoria Luca [25.Jan.10 13:55] |
| când suntem închiși, acoperiți doar de vidul din noi, nimic nu mai e posibil, oricât am încerca să ieșim. totul e fără ieșire. există, din nefericire, și asemenea oameni, alături de noi sau mai îndepărtați. depinde cât și cum îi lași să existe în viața ta. mulțam, ela | |