| = părere | Roxana Sonea [29.Dec.09 06:09] |
| Citind, am avut impresia că e textul unui novice. Și-am să vă explic de ce. Utilizați prea des ghilimelele, ex:șanț, gropii, lumea buna. Nu vă subestimați cititorii, oamenii prind o ironie și fără acele ghilimele. E un lucru care îl făceam și eu la început, de aceea m-a dus cu gândul la un începător. Apoi am observat și anumite expresii care mi s-au părut plate, inutile, redundante (pereti innegriti de fum.. afumati, nu suna ma mai simplu?... de ce ar putea sa mai fie innegriti niste pereti?) In fine. Am mai susprins si alte exprimari nefericite, exagerarea inutila uneori a unor actiuni. Dialogul mi se pare fortat, fals pe alocuri. Plus, si o proza are un ritm interior, care te ia pe sus atunci cand o citesti, ca un rau. Aici nu l-am gasit. Am zis destule.:) Sper sa nu mi-o luati in nume de rau. Cu prietenie, Roxana | |
| = uciderea istoriei... | Carmen Duvalma [29.Dec.09 10:51] |
| Roxana, nu ți-o iau în nume de rău...deși mi se pare anormal să-mi explic textul. Poate ai dreptate, deoarece am evocat o lume care nu mai există, a Bucureștiului anilor '60, iar părerea ta îmi produce dezamăgirea de a nu fi înțeleasă, gândindu-mă că acea lume s-a pierdut definitiv. Ghilimelele din text nu arată ironia, le-am utilizat din cauza faptului că acele cuvinte reprezintă/reprezentau denumiri neconvenționale:,,șanț", ,,groapa". Textul reprezintă o pendulare între două lumi, lumea de atunci și o lume-tot a trecutului, însă după ce au trecut câțiva ani, ambele lumi fiind ale unui narator-copil, care evocă o lume dispărută. Citind cele scrise de tine, mă gândeam că nu comuniștii au ucis istoria...lovitura finală s-a dat în ultimii douăzeci de ani. Tu n-ai nicio vină, așa cum nici eu nu am. Cu dezamăgire. | |
| = mi-a plăcut! | Amelia Mociulschi [11.Jan.10 21:28] |
Ai evocat o lume care mai există;la margine de Bucurețti,ba chiar și în niște cocioabe rămase nedărâmate încă prin zone cât de cât centrale. Mai există încă, nu se știe până când. Este o poveste tristă despre o lume care are legile ei, diferite de ale noastre. Mi-a plăcut povestea, stilul, căldura umană pe care o degaje, ce trece dincolo de legi și timp. Îmi place cum scrii pentru că scrii cu inima. Amelia | |
| = o lume pierdută... | Carmen Duvalma [19.Jan.10 15:09] |
| Amelia, din câte știu eu, s-au demolat nu numai clădirile, dar și biserici. Nu cred că mai există lumea evocată de mine, poate doar în amintire. Mulțumesc pentru trecere și semn. | |