= stau noaptea asta la masa de piatră... | Teodor Dume [25.Dec.09 17:32] |
un altfel de text mult mai aproape de noi, de sufletul acelora de aici, dar și de acei care au fost... e o cină amară când constați că de la masă lipsesc tocmai cei care au dat sens vieții noastre. *și stau noaptea asta la masa de piatră, îmi strâng tatăl în brațe îi arăt lumea așa cum nu a văzut-o nicicând, îi vorbesc despre cum se coace pâinea și despre prietenii care nu mor cum dragostea în care cred* lectura de față mi-a dat prilejul să vă urez, sănătate, multe bucurii alături de cei dragi, și Sărbători fericite! stimă și considerație, teodor dume, | |
= vrăjitorii | Costin Tanasescu [25.Dec.09 22:18] |
început ficțional, transcendent. însă, paradoxal, în acest text mi se pare o deschidere fățișă a autoarei(chestiune atipică în scriitura ei) față de receptor. este aproape o confesiune: "și văd și stau, îi arăt lumea, îi vorbesc... etc" spui lucrurilor pe nume. de aceea, posibil, m-a impresionat acest text, cu mesaj oarecum concis. toate se întâmplă la o masă de piatră(rece fără viață)peste care se pune un "ștergar alb", de aici începe dorința de a acoperi, de a masca durerea... nu dezvolt, am vrut numai să las un semn că mi-a plăcut, chiar m-a răscolit... empatie. | |
= semn... | Petruț Pârvescu [26.Dec.09 00:14] |
*** remarcabil: și pun o masă de piatră, peste ea un ștergar alb, și îmi văd tatăl Sarbatori fericite! | |
= . | silvia caloianu [26.Dec.09 00:57] |
prima si ultima strofa sunt poezia. de remarcat: "și aflu cum moare un câine auriu, cum i se înalță din blană / o ceață și orașul se pierde în ea". | |
= simplu si adevarat! un gand sincer dinspre Doblin!!! | Doru Dorian David [27.Dec.09 00:38] |
și văd fiecare fărădelege și fiecare ascunziș al oamenilor care nu au fost oameni, care au făcut din bunul primit o mare nemernicie dar există apă și pentru ei, așa cum există o plată potrivită pentru faptele și pentru lucrurile rele făcute poate ca aici stau drept/solemn si ma apuca tristetea!!! | |
= PS | Doru Dorian David [27.Dec.09 00:48] |
al oamenilor care nu au fost "neoameni" ???? | |
= multumesc | Ela Victoria Luca [30.Dec.09 12:48] |
Teodor, orice om dă sens existentei noastre, oricare ar fi rostul lui în apropierea noastră. Costin, vrăjitorii au ceva din întrelumi, se recunosc după prvire și cum înalță vocea dincolo de creștetul pământului. Petruț, e bine să ai din când în când o masă de piatră, să simți viața din ea și din jurul ei mai curată. Silvia, și a doua dar celelate altfel; un câine auriu călăuză. Doru, nu tristețea e cea apăsătoare ci ne-oamenii din oameni, însă asta e de când lumea, esențial este să ne curățăm de ei. Mulțumesc tuturor și Sărbători luminoase vouă, Ela | |