| = niciun om (doar ziduri) | Ioan-Mircea Popovici [12.Dec.09 07:46] |
| ce devreme te-ai trezit frate elian credeam ca sunt singur si caut pe drum un acum dar tu deja te mirai a revolta si-a deznadejde-n nadejde a peisaj cu ziduri si-a amintire de cetate "câte țipete sau liniști strivite de ziduri blocuri gări plecări toate pentru un pumn de cuvinte aruncate la câini ........................ sunt iarna și toamna celor triști și patetici cel care tace și urcă iederă pe ziduri mucegăite cel care poartă cu el viziuni stoarse de vlagă știu cum e ți se umflă venele scuipi în oglindă dai cu pumnul în vitrinele zilei ..................... ferestre semne pentru mai târziu urlete de fiară adormită la timp în orașul de iarnă doar ziduri niciun om doar ziduri" si acolo intre ziduri umbra pomului de iarna cu prietenie, acelasi Yann(elis) | |
| = Felicitari | Teo Dobre [12.Dec.09 07:59] |
| Totul e in concordanta perfecta cu anotimpul prezent. "dincolo de extaz urlet ardoare flacără sobră și mută inima de piatră a celui care iubește haznaua asta apocaliptică lumea cu infinitele ei prelungiri efemeridele scârboase ale melancoliei metafora crâncenă a plictisului și mai ales apa otrăvită și roșie a feminității" Dupa parerea mea, asta a fost cea mai intensa parte a poeziei. Multumesc | |
| = Elian, Elian... | Aurel Sibiceanu [12.Dec.09 09:22] |
| Uneori am slujit in chip de piatră în Zidul Plângerii. Dar am avut noroc, am fost imbrățișat! Și acum sunt într-o îmbrățișare... Un poem superb, o scriitură care care te individualizează și care ar trebui să să te ajute să suporți și "apa otrăvită și roșie a feminității" Cu bine! | |
| = ______ | Dana Banu [12.Dec.09 10:30] |
| ninge, Vasile Munteanu, a venit iarna Iann, nu m-am trezit devreme, frate, abia acum mă duc să mă culc Teo Dobre, mulțumesc Sibi, ninge la bucurești, așa să știi, am stat toată noaptea să aștept o întâmplare, habar n-aveam ce, și iată a venit prima ninsoare din anul acesta | |
| = ..și eu care speram să dau prima vestea!! :P | gena gurau [12.Dec.09 10:48] |
| paradoxal, ninsoarea asta - chiar și fulguită, să păstrăm proporțiile totuși :D - parcă înmoaie nițel iarna dintre ziduri alea... așa că, mă aplec pe ce m-a avut din prima: "dacă vezi un om ocolește-l te va iubi și va crăpa singur dacă vezi o piatră ia-o în brațe va deveni om" inversînd ordinea citirii lor. și a asimilării lor, deopotrivă. și mai e ceva peste care nu am cum trece: "oamenii au virgule puncte semne de exclamare" pen'că rămân oama cu punct-și-virgulă agățat de ea. ok? somn pufos. :)) | |
| = merci | maroga mihai adrian [12.Dec.09 12:45] |
| hm, îmi place " cel care tace și urcă iedera pe ziduri mucegaite " ești mare ! hei,ce faci? îmi dedici poezii? mă simți? toată poezia asta de la un capăt la altul, mi se potrivește ca o mănușă.Iarna era ptr. mine un frumos anotimp. Eee, uite că nu mai este ! A ajuns o poezie să facă mai mult decât un anotimp.Merci. | |
| = "doar ziduri" | silviu viorel păcală [12.Dec.09 15:55] |
| mda...și cărămizi, suspect de multe cărămizi. Acum lăsând gluma la o parte simt că ai dreptate , cu toate că vin sărbtorile...sau poate nu vin cine știe. Cu stimă! | |
| = gena, mihai, viorelule, | Dana Banu [13.Dec.09 08:19] |
| vă mulțumesc pentru lectură și semne dana | |
| = trademark elian | Anca Roshu [13.Dec.09 08:59] |
| danuto, cand te citesc, imi pare ca in fiecare zi e-o zi de iarna frumoasa, cu aer curat si zapada alba-ca-zapada... :) te citesc, si te recitesc de multa vreme (desi commenturi nu prea mai apuc sa scriu), si, chiar de-ti place mataluta din cand in cand sa te 'alinti' ca scrii, uneori, patetic, sau c-ai fi 'patetica de servici', stiu ca stii (nu ca stiuca-i stiuca... :) ) ca ajungi drept in sufletelele oamenilor pe care-i faci sa rezoneze cu tine. si nici nu stiu cu ce sa-ncep sau cum sa gat cu poezia asta, fiindca d'a capo al fine, de la pumnul de cuvinte aruncate la caini pan' la piatra imbratisata si transformata-n om prin iubire, m-ai miscat ~ pan' la lacrimi... si-apoi dac-asta-nseamna c-as putea fi si eu a doua/treia/n-spea 'patetica de servici', so be it... :) multam pentru acest text, si pentru multe altele pe care le seruiesti cu noi... ai transformat (pentru a cata oara...?) o dimineata urata de duminica (fiindca aci chiar ploua marunt si urat, si e noroi, noros si frig... ) intr-un inceput frumos de zi... ancutza | |
| = ancuța, | Dana Banu [13.Dec.09 10:20] |
| acum ce să mai spună dana banu în fața unui asemenea comment? spune doar mulțumesc și se bucură că o citești | |
| = ''doar ziduri'' | Doru Emanuel Iconar [13.Dec.09 11:29] |
| Demult n-am lăsat semn, nu înseamnă că nu urmăresc fiecare vers, fiecare cuvânt și-mi pun întrebări, iscodesc. Acum musai să spun, să înapoiez vorbele ce nu mai vor să mă părăsească, să... poate pentru că aici nu ninge, poate de aceea eu văd doar durere, dezamăgire, sau poate dincolo de ele. Mai știu și eu la ce gândeam... prea mi-a mers la inimă poezia aceasta, mai ales câteva versuri. „câte chinuri, neliniști / pentru un pumn de cuvinte /virgule, puncte, semne de-ntrebare / aruncate cititorilor / lipite pe ziduri mucegăite / sălbaticiunile tale se vor îmblânzite / departe de toamna celor triști, patetici // prin inimi trece iarna / iedera-ți scuipă otravă în sânge / încrâncenat / ai da cu pumnul în haznaua lumii / în oglindă // știi cum e? / dincolo de ferestrele tale / doar ziduri” Doru Emanuel | |
| = Emanuel, | Dana Banu [14.Dec.09 07:52] |
| servus, bătrâne puști, mă bucur că ai trecut pe aici toate bune dana | |
| = aleg Punctul | Vasile Munteanu [15.Dec.09 09:32] |
| "ninge. Vasile Munteanu. a venit iarna" semnat, cititorul de telegrame | |
| = oameni - ziduri - oameni | Anatolie Melnicov [15.Dec.09 11:36] |
| tablou pictat pe zăpada din ogradă - aici vezi oamenii care traiesc în cutii de conserve, le-au deconectat căldura (s-au terminat cărbunii) și sunt revoltați; respiră cu un aer rece spre zidurile care îi înconjoară. frumos tablou: oameni - ziduri - oameni: sunt zidurile de gheață pe care le va topi primăvara :) | |
| = dana | Cezar Cătălin Viziniuck [15.Dec.09 23:54] |
| Sunt cam sâcâitor când scriu comentarii și de aceia uneori mă apțin. Acum nu pot. Sincer. Aproape că am rămas încremenit în fața acestui pastel al iernii. Citind și recitind poezia ta și căutând vreo umbră de eroare aveam senzația că eram deja afară și vedeam cu ochii mei acele "ziduri", "acoperișuri" etc. Nu cred că are vre-un rost să transcriu versurile care-mi plac pentru că ar trebui să transcriu tot poemul și cel ce vrea să-l citească o poate face, nu? Ce mai? Un adevărat pastel "alb" care pot zice că m-a mișcat. Felicitări! | |
| = eu | Dana Banu [16.Dec.09 08:20] |
| vă mulțumesc frumos pentru semne dana | |
| + Intensitate | Tudor Cristea [16.Dec.09 20:35] |
| Comentariile anterioare, prietenești și extaziate, aproape că mă inhibă, blocându-mi pana critică. Voi îcerca să-mi revin. Totuși, ca să fiu în ton, fac o primă observație, așa-zicând, tematistă și spun că aici nu iarna e pe primul plan, ci pe primul plan sunt zidurile. Izolarea, lipsa de comunicare, pumnul de cuvinte (sau de sentimente) aruncat la câini sau aruncat în neant. Textul e expresia unei stări de spirit, a unei angoase pe care, poate, iarna o agravează...Dar valoarea lui mi se pare a sta în intensitatea rostirii, în patetismul ei, poate, premeditat, subtil calculat. Poezia are ritm, reia și amplifică o stare, antrenează și face să pară potrivite chiar și imagini ușor convenționale, precum acestea: "lumea cu infinitele ei prelungiri efemeridele scârboase ale melancoliei/ metafora crâncenă a plictisului și mai ales apa otrăvită și roșie a feminității". Ritmul poemului, dictat de intensitatea trăirii, antrenează totul, ca o apă învolburată. Un poem recomandat pe bună dreptate, pe care l-aș mai recomanda și eu încă o dată. | |
| = Tudor Cristea, | Dana Banu [17.Dec.09 07:31] |
| cred că este primul semn de lectură pe care îl primesc din partea dumneavoastră vă mulțumesc pentru el, mă onorează | |
| = cenusa din furnal | Aura Gaiu [17.Dec.09 15:57] |
| eu sunt noua pe aici si totodata departe, dar imi permit sa-mi exprim unda lasata de ceea ce am citit. e o urma cenusie de realitate sumbra trista. e ca fumul nociv al unui furnal ce-ti satureaza plamanii, iti incetoseaza privirea si amareste sufletul. si apropo de zapada la mine abia azi a nisn superb si pentru cateva ore a fot liniste, mirare... superba imagine a fulgilor grabiti sa te sarute pe obraz rece... la mine mai mult pe ochelari:) numai bine va doresc, si tie Dana ... inspiratie si timp pentru randurile tale. | |
| = aura, | Dana Banu [18.Dec.09 07:36] |
| mă bucur să descopăr un cititor nou bine ai venit pe aici salut | |
| = impreuna | Adam Rares-Andrei [23.Dec.09 00:40] |
| da ziduri. cand te gandesti ca sunt atat de mari si ca nu mai tu le poti darama, e atat de costisitor. ai putea pierde toata iarna sau ai putea reinventa tu una care sa nu mai poata fi pierduta niciodata. | |
| = Adam Rareș, | Dana Banu [23.Dec.09 08:02] |
| mulțumesc pentru semn | |
| = Cheia este fereastra de dincolo de acoperișuri | Ioan Barb [22.Apr.10 22:12] |
| Îmi place în orașuș de iarnă, mă simt în largul meu, acolo e ceva, nu știu ce, parcă dinainte pregătit și pentru mine. Dar toate acestea vin în lumea din interiorul poemului prin ferestra deschisă dincolo de acoperișuri. M-am întrebat, citind poemul, de ce? Recitind, am constatat că atmosfera din oraș este, de fapt, doar o proiecție, o umbră a adevăratei atmosfere, a fantasticei atmosfere a poemului, de fapt totul se petrece dincolo de fereastra aceea deschisă spre lumea minunată a poeziei. Și mă bucur. | |