Comentariile membrilor:

=  Păcatul preacurviei	Gârda Petru Ioan [11.Dec.09 16:55]
Deși știu că-i o greșeală Am o îndoială grea: Care-i limita normală Și de unde-ncepe „prea“. (Tataia) Păcatul preacurviei De pornesc cu cercetatul, Văd, uitându-mă-mprejur: Prea începe cu păcatul Și se termină la...
=  De unde-ncepe „prea“	Dan Norea [11.Dec.09 17:50]
Păcatul preacurviei Deși știu că-i o greșeală Am o îndoială grea: Care-i limita normală Și de unde-ncepe „prea“. (Tataia) Fiind în vârstă și-nțelept, Acum, în prag de sărbători, Începe "prea" -dar spune drept- La șaptezeci de anișori ?
=  Prea	Gârda Petru Ioan [11.Dec.09 18:09]
Când ai o viață mult prea vie, Și calci prea strâmb mereu, socot: La șaptezeci e preacurvie, La optzeciși... e prea... de tot!
=  Mă justific	Constantin Iurascu Tataia [11.Dec.09 19:26]
Răspund nedumeririlor colegilor agoniști Întrebarea voastră e normală Și-n problema asta (mă justific) Nu stă experiența-mi personală Ci un interes pur științific.
=  Din nou convingător	Mișu Petrescu [24.Dec.09 07:58]
Deși Tataia "sare" rar la "bătaie" pe sait, când o face, o face Excelent. În afară de calitatea și seriozitatea (indubitabile) epigramelor, din când în când ne mai dă câte un bobârnac, dar numai atunci când "sărim calul" (sau iapa - că nu mai știu cum să zic, de frică să "n-o dau în bară"). Mulțumiri pentru trecerea pe la mine, chiar dacă eram în moratoriu unilateral asupra comentariilor și, mai ales, că sunt: proscrisul lepros și ciumat! Cu prietenie, Mișu La mulți și sănătoși ani!
=  am umor=nu am umor	Iakab Cornelia Claudia [28.Dec.09 16:57]
Bătrânele vă cască vouă ochii, Când prezintă-n poante și volute Model de creier imprimat pe rochii Și (în subsidiar!) de amărâte.
=  Condiții diferite	Constantin Iurascu Tataia [29.Dec.09 08:30]
"Prea" Când ai o viață mult prea vie, Și calci prea strâmb mereu, socot: La șaptezeci e preacurvie, La optzeciși... e prea... de tot! (Gârda Petru Ioan) Nu este un motiv de blam Adverbul PREA, spun erudiții: La "patruzeci" îl aplicam, Dar la "optzeci" dau definiții.
=  Aha!	Gârda Petru Ioan [29.Dec.09 15:14]
Nu este un motiv de blam Adverbul PREA, spun erudiții: La "patruzeci" îl aplicam, Dar la "optzeci" dau definiții. (Tataia) Posedă moșul, pasămite, La optezeci de la naștere, O detașare ce-i permite O dublă recunoaștere!
=  Cîteva vorbe	Constantin Iurascu Tataia [30.Dec.09 08:44]
Mulțumesc celor ce m-au vizitat și pentru aprecieri iar lui Mișu Petrescu îi doresc așijderea în 2010. Și nu pricep de unde a tras concluzia că ar fi proscris... Iar lui GPI îi transmit satisfacția de a fi creat o replică excelentă, realizată impecabil și ca formă dar mai cu seamă ca poantă. E clar că epigramistul poate fi spiritual nu numai pe bază de detalii sexiste!
=  Des e-o "prea" ceva normal	florian abel [30.Dec.09 10:32]
Deși știu că-i o greșeală Am o îndoială grea: Care-i limita normală Și de unde-ncepe „prea“. (Tataia) Cred c-a fost ceva prea mult, Ori prea des, ori prea oral, Ori prea multum în tumult; De se-oprea, ceva normal! Cum toți dorim perfecțiunea, și a noastră dar și a altora, vreau să sesizez că mie îmi pare accentul căzut antiRodean pe "DEși știu". Aș opta pentru varianta: Știu că este o greșeală, Dar și îndoiala-i grea: În rest, excepțională, mereu m-a frământat întrebarea, dar nu m-am gândit să o pun pe versuri. F Abel
=  "Din încrețirea lungii rochii"	florian abel [30.Dec.09 10:40]
Frumoasele ne spală nouă ochii, Când ne prezintă-n poante și volute Modele de taioare și de rochii Și (în subsidiar!) de parașute (Tataia) Într-adevăr, ne spală ochii Dar, după cum le este felul, Prin încrețirea de sub rochii, Ne curăță și portofelul.
=  Un copil din floooori/ Și un colț uitat de cer (Hrușcă)	florian abel [30.Dec.09 10:50]
Nu numai cei cunoscători, Pricepe chiar și un nerod Că-i vorba de copii din flori Ajunși la stadiul să dea rod. (Tataia) Să recunoști paternitatea Când e copilul unei june, Cu-atât ți-e vrerea mai pe bune, Cu cât mai mare ți-e etatea. Cumva ar fi mai bine; "copii din flori/ Ajunse-n stadiul să dea rod"?, pentru că poanta vine din flori, nu din copii. Părerea mea. Cu respect F Abel
=  Cupluri de poveste	florian abel [30.Dec.09 11:02]
Formează cuplu exemplar Căci adoptară, scurt și clar Un drum deosebit ca sens: El algoritm iar ea consens (Tataia) Mai e un cuplu ideal Ce naște-un paradox imens: El algoritm, ea Sensual El n-are ritm, ea n-are sens.
=  Nu pot să nu-mi exprim satisfacția	Constantin Iurascu Tataia [30.Dec.09 12:23]
Acesta e motivul satisfacției mele de a activa în cadrul unui cenaclu (cum apreciez că este și site-ul Agonia). Florian Abel a dat două sugestii excelente pentru îmbunătățirea catrenelor mele postate pe site. Îți mulțumesc, Florian, ești un camarad excelent. Și pentru că mă aflu pe tărîmul discuției nu pot să nu scot în evidență calitatea excepțională ale catrenelor de răspuns și la catrenul cu "copii din flori" și îndeosebi cel care analizează perechea de noțiuni algoritm-consens. Iată cum de pe platoul politic pe care îl plasasem eu (prea cutreerat și deci banal) se poate defini inspirat o realtate general valabilă. Mare satisfacție mi-ai procurat dragă Florian !