= pe aici | Costin Tănăsescu [04.Sep.05 12:49] |
Anana, ai reusit o poezie interesanta, cu substraturi si cu inteles profund, cum de altfel m-am obisnuit sa gasesc aici la tine in pagina. remarc imaginea tipatului(cu pereti transparenti) precum si blestemul intrebarilor care il macina pe om, care il ravasesc inca de la inceputuri. ai reusit prin vers sa stabilesti relatii intre cuvant, tacere, asteptare si intrebari. acest zambet fortat, acest zambet stramb demasca o stare, cea pe care tu o reusesti in acest text prin cuvinte putine dar esentiale. cu prietenie, | |
= "tăcerea ascunde o fântână undeva" | Dana Lucaci [04.Sep.05 14:26] |
Apreciez poemele esențializate, în care poetul reușește limpede să redea o imagine, ideea în armonie cu ea, un mesaj clar, un sens în spirală, un contrast, o stare interioară în acord cu exteriorul descris, totul într-o formă fluidă și auzită în cititor ca o melodie a cuvintelor. Interesantă definire a tăcerii, desprind ideea esențială: "neștiind de unde începe cuvântul plutește între pereții de sticlă ai țipătului până când așteptarea se sfarmă" Devorați de întrebări, ori poate de răspunsurile ce se deschid în noi, măcinând suflet și viață. Fântâna aceasta a Poetului să rămână la intersecția cărărilor spre creație. Ela | |
= raspunsuri, | Nuta Craciun [04.Sep.05 21:16] |
Costin imaginea unui tipat cu pereti transparenti, in care tacerea imi stramba zambetul, e o obsesie mai veche... daca tu crezi ca am reusit sa redau starea cu blestemul tuturor intrebarilor care se intorc, mi-ai sters zambetul fortat:) oare de ce avem nevoie ca cineva sa ne spuna cuvinte? Ela daca tacerea mea ar sti de unde incepe cuvantul, ar tipa! tu stii ca fantana care naste intrebari fara raspuns, nu va seca, iar noi mereu vom inabusi tipete intr-o tacere ce mistuie... multumesc pentru atentia cu care ma citesti si comentezi, observ cat esti de neobosita pe site, scrii si comentezi mereu, te admir mult... | |
= Nuta | Octavia Vasile [06.Sep.05 23:36] |
Intrebarile se vor intoarce mereu... si vor incerca sa ne devoreze dar cat timp vom avea forta sa le intoarcem spatele si sa-i lasam misterului secretele lui, vom reusi sa scapam de intrebari. Mi-a placut mult | |
= remarc | Virgil Titarenco [07.Sep.05 08:59] |
cu excepția faptului că nu îmi place în mod special titlul, remarc textul deși mi-ar fi plăcut să nu devină chiar așa explicit spre sfîrșit | |
= iti devorez poeziile:) | Lory Cristea [07.Sep.05 11:08] |
Anana, poemele tale sunt din ce in ce mai frumoase, le astept, le pandesc si le devorez:) ,,tăcerea ascunde o fântână undeva dar neștiind de unde începe cuvântul plutește`` drag - Lory | |
= raspunsuri | Nuta Craciun [09.Sep.05 02:33] |
Octavia n-o sa scapam niciodata, draga Octavia, cred ca intrebarile, se vor intoarce mereu, ele fiind chiar rodul framantarilor noastre ... ma bucur de semnul tau Virgil o invitatie la meditatie cam batatorita in final ai dreptate, dar titlul si finalul au ele cumva un orizont comun multumesc de cuvinte Lory e un lucru nemaipomenit ca cineva sa te devore:)) uite, tu chiar ma faci sa uit de toate cele care ma dor, multumesc, multumesc! | |