| + curat murdar | Monica Manolachi [29.Nov.09 03:19] |
| Dacă imaginile ar putea aresta oameni și dacă imaginea de aici ar lucra în poliție, m-aș număra printre ei... :D Aș sta la răcoare să mă gândesc bine-bine cum de-am reușit performanța să-mi uit păpușa (marioneta?) pe afară, că uite cum a ajuns săraca fără membre, fără corp. Așadar, sămânța ca un cap de plastic – excelentă metaforă! Surprinde cam un secol de cercetare științifică, uneori derulată orbește. Și totuși copacul acela imaginar și hibrid amenință că ar vrea să se înalțe. Hibriditatea lui să vină din clivajul dintre fericirea și tristețea extreme, adică ireconciliabile? În engleză există un foarte folosit joc de cuvinte în jurul lui „member” – member, remember, disremember et cetera – care la noi nu este sau, oricum, nu în felul acesta. N-ar fi rău să ne amintim măcar din când în când unele lucruri, de pildă cum arată cu adevărat un copac, ca să nu spun că viața la bloc a îndepărtat omul de bucuria unei grădini. Interesant că ai tăiat primul rând chiar înainte de „grădină”. Mă bucur că am deschis pagina ta. | |
| = Da | Liviu-Ioan Muresan [29.Nov.09 11:03] |
| foarte mișto textul. Chiar te pune puțin la meditat.Și totul pare atît de firav. LIM. | |
| = vizitatorilor mei | ștefan ciobanu [29.Nov.09 16:52] |
| : monica, acum realizez jocul de cuvinte. exista etape din viata pe care rupem, sau daca vrei le zdrentuim si aruncam bucati din ele in gradina blocului. multumesc de insemnare liviu, sper sa puna. firavul inseamna si zdravan. :) multumesc | |
| = Ștefan Ciobanu | Raul Ionut Coldea [05.Dec.09 18:38] |
| super text, puțin firav, cum zice LIM, dar subtext puternic, aș zice dur. și ce e cel mai mișto e că e scris în puține cuvinte totul. | |
| = ștefan | gena gurau [05.Dec.09 18:50] |
| păi, nu am cum să-ți caracterizez textul, este suficient cât de tare mi se pliază prin duritatea lui. tu tai din start orice icnet, orice clipire din ochii-mărgeluțe, transpui practic, indolența, nesimțirea oamenilor, o b i ș n u i n ț a lor de a fi așa. trist, dur, adevărat. și-ncă ceva: comentariul monicăi - argumentativ sau nu pentru înstelare - are tot respectul meu. mai rar să citesc un comentariu pe un text, care nu face decât să-l completeze perfect. ps. nu mi-a parvenit încă. or fi ițele moșului prea încâlcite, ce știu eu?! | |