| = . | Petru Teodor [21.Nov.09 02:30] |
| trebuie să fii mai aseptic. prea o iei val-vârtej prin Picasso, Braque și alții. cubismul nu-i pop-art, este o reflecție profundă. ori aici mai mult ludic decât oglindă. apoi prozodia lasă ușor de dorit. rimă îmbrățișată, dar nu peste tot. și unde este a-b-b-b ai fi vrut să fie epicentrul poeziei, nu? dar nu! nu este. repetițiile abundă, chiar dacă mascate: fluturii morți, floarea cu capul în pământ, mormânt. totuși ludicul este un semn bun, te ajută în exercițiul acesta al scrisului. succes și vers-ușor. cu respect, pt. | |
| = pt. | farcas george stefan [21.Nov.09 06:00] |
| Mulțumesc pentru critică, ești un deosebit de profund observator. Prin titlu am dorit să prefațez tocmai aceste imagini scurte, surprinse scurt și împrăștiate în decorul acelei camere. Încerc să regândesc judicios strofa a doua, dar nu cred că rima este neapărat o inadvertență. problema repetiției este reală, dar am construit astfel acea strofă pentru a constitui exact ce ai surprins dumeata: laitmotiv. dacă stau să mă gândesc o să incerc situarea florii altundeva decăt „în usă”, poate să pară mai mult ridicolă decât simbolică această conjunctură. ce zici de asta: ”fluturii dorm înecați de oglindă, floarea pândește cu capu-n pământ, fluier și cânt și mă plimb prin mormânt.” | |
| = . | Petru Teodor [21.Nov.09 09:11] |
| nu, laitmotivul nu este bine structurat. repetiția obosește. asta ziceam. uite, mici corecturi (cel puțin din punctul meu de vedere, tendința mea fiind reducționistă): descompusă vioara într-un colț fără sunete zâmbetul, o gură taiată plouă, clepsidra ating fluturii ce se ridică floarea din prag etc. după câte vezi am renunțat și la rimă. îmi dă libertatea versului. dar, subliniez, versurile sunt ale tale, nu ale mele. același, pt. | |
| = Farcaș George-Ștefan | Ottilia Ardeleanu [21.Nov.09 14:07] |
| Da, trebuie să fii un bun "observator" ca să deslușești un tablou de Braque sau Picasso. Prima strofă este cea mai frumoasă, zic eu. Succes! Ottilia Ardeleanu | |