= He won't... | Călin Sămărghițan [05.Nov.09 23:49] |
Prin numeroasele "traduceri", dar mai ales prin "invitația" din final, poezia m-a intimidat la vremea ei încă de la prima citire și o mai face încă. Spațiul ei de desfășurare mi se pare accesibil doar unui vizionarism foarte selectiv. E o "călătorie" grea, pretențioasă, "zăpezile" chiar "îmblânzite" sunt totuși serioși nămeți ce reclamă abilități de alpinist. Abia acolo în vârf, vom putea striga cu autoarea: "I shall eat the wolf", cedându-i aceleași traducerea finală. ... and the wolf won't have anything against. | |
= re: Călin | Marina Nicolaev [11.Nov.09 21:26] |
Dincolo, în cealaltă călătorie, există, inevitabil, o pădure neîmblânzită în care nu te poți niciodată ascunde, doar rătăci uneori, cu voie sau fără voie. Et là, c'est le drame. | |
= marina-talent solid | Nache Mamier Angela [11.Nov.09 21:57] |
un poem care este rodul unui talent solid ,modern care inoveaza ,cauta noi insule de exprimare ,ne surprinde,risca mult refrene muzicale de o mare frumusete melancolica ,sobra, intersecteaza textul îi dau o stare de gratie luminoasa ce se volatilizeaza înspre simturile atente ale lectorului o polivalenta lingvistica da acestui poem un caracter "sans frontières" si o originalitate "mondialiste"care sunt de bun augur | |
= re: ANM | Marina Nicolaev [11.Nov.09 22:44] |
"La chair est triste, hélas, et j'ai lu tous les livres". Merci, Angela! | |
= de la poetă către un sine lărgit | iarina copuzaru [12.Nov.09 01:54] |
Refrenele muzicale (cum frumos a spus doamna Angela) m-au atra și pe mine și, deopotrivă, minele de sare (fiindcă acum am terminat un poem în care sufletul e acoperit de sare; se poate să fie o întîmplare în mijlocul căreia gîndurile oamenilor călătoresc împreună). Rostogolirea mistică a bulgărilor înspre înăuntru apare ca un limbaj intraductibil (sau inovator) al acestei alte călătorii. Deosebit poem. | |