| = "Sarabanda inceputurilor" | Maria Gheorghe [29.Sep.09 04:02] |
| De la ultima ploaie, m-a cuprins un fel de «ardoare» sa aflu cam de pe unde vine Alexis... disparuse... lumea il uitase, dar iata, am dat de El in Visul (jumatatilor inegale)... am cules aceasta «confesiune», in special, pentru ca apare si Zelkanu, geamanu... si mai apare cineva, un companion vorbitor si castigator... si chiar... "Așa-mi zicea Alexis, când mă vedea îngândurat, aducându-mi aminte de geamănu Zelkanu și de zelkanismele lui. Unui necunoscut știi să-i pregătești momentul în care să-i zici: povestește-te, Omule! Dar când e vorba să te povestești și povestea asta naufragiază prin propria-ți melancolie, nu știi de unde să începi. Și atunci intri prin sarabanda începuturilor, care toate-ți par importante și de neînlocuit. Alexis a fost obligat să trăiască cu oameni despre care nu știa nimic. Aceștia, pentru a-l flata, îl torturau cu povești care să-i amintească despre el înaintea dispariției lui Remy, micuțul lui peruș cu care vara câștiga cât să-i ajungă pentru tot restul anului.. Convinși că nimic altceva nu-l interesa, prietenii lui mai vechi, îi cântau la nesfârșit ce s-a petrecut în absența lui. Nimic nu-l dispera mai mult. El n-aștepta decât un singur lucru (ce zici?)... Alexis, (același și mereu altul), dai o cafea?..." | |
| = gânduri nerostite | Ioan-Mircea Popovici [29.Sep.09 07:15] |
| da, Maria. punct ochit, punct lovit. numai că acum e momentul in care povestea trece pe pelicula... spinul de atunci acum e cactus inflorit... si totusi, ar mai fi si frunzele spinului... tu ești mai sloteristă ca sloterius și mai zelkanistă ca zelkanu... lumina dimineții aruncă-n limbi de foc și gânduri nerostite și miza din noroc din gânduri nerostite voi scrie un poem cu mulțumiri... ieri mi-ai rotunjit colțurile ultimilor neliniști... alexis a trecut și pe strada garii... ce n-am apucat sa-ți spun, omul cu glugă trece acum zilnic pe la scara mea și fumăm o țigară... mic i-a furat o imagine care nu am reușit-o cu Ucenik... iar mulțumesc pentru ploi și mai ales pentru drumurile tale care-s precum cărările muntelui meu... | |