| = Ca unui frate ca unui prieten ca unui om | florian stoian -silișteanu [24.Sep.09 22:19] |
| Ma aflu foarte bucuros pentru ca poetul Aurel Sibiceanu a avut incredere si a avut curaj si a avut motive si a avut bucurie sa se instaleze in aceasta parte de lume virtuala si fara de virgula numita poezie.ro. Aurel Sibiceanu este o poveste.Ea se deruleaza inca sub blanda palpaire a unei flacari de viata.Sunt multe de spus dar imi fac datoria de prieten si va anunt ca a intrat in scena un Poet.Sa/l aplaudam si incurajam. Maria de Mangop are si ea o poveste.Treceam pe strada mare a pitestilor in vara unui an dedemult.Abia ce o aflasem din distante pe folkista Maria Gheorghiu. Pe atunci nu existau pe la noi mobile si internet ci numai slujbasul postas care astepta infrigurat sa ne scriem.Pe strada fiind si in mersul ei fiind numai ce-l observ mergand in dumicatul zilei pe poetul nostru. Ce faci ? Ii intreb in acelasi timp in care ii fulguiesc sub nas un petec de hartie pe care hartie erau insiruite cuvinte catre Maria pe care plic era scrisa adresa ei pe atunci undeva in Resita. Scrie batrane ceva doamnei Maria si Aurel Poetul Sibiceanu patrunde pe marginea acelei coli si imediat scrie poemul.Nu stiam pe atunci si nici nu ne doream de fapt sa fim cantati ci numai ne bucuram rau de tot ca niste copii sa ne aflam de bine unul de altul.Scrisoarea a fost primita iar la ceva timp Maria printesa de Mangop avea sa fie auzita la Radio sa fie cantata si aplaudata.Bine ai venit frate! | |
| = Mulțumesc pentru primire, Florian | Aurel Sibiceanu [25.Sep.09 09:54] |
| iar pe Domniile Voastre, Paseri ale Paradisului, vă asigur că povestea Cântecului este întocmai cum a spus-o Florian Silișteanu, omul fără de pământ, căruia Dumnezeu i-a dat în arendă două-trei stele și o mahramă de Cer. De-a lungul a 25 de ani de prietenie, acest neobișnuit "latifundiar" m-a împroprietărit cu multe bucurii, a fost lângă mine la bine și la greu; în anii comunismului, pentru a fi eu liber el și-a pus în primejdie propria-i libertate. Florian era tunci o iarbă tânără, pândită de un cosaș viclean; roua ierbii lui a fost mai semeață și mai strălucitoare decât coasa... Așa este și azi! | |
| = o oaste de ingeri | Anni- Lorei Mainka [25.Sep.09 19:55] |
| pe cerurile pline de nori spalaciti ati aparut voi sa cintati si sa scrieti....ne-virtuali si ne-tematori! ca bine le-ati mai potrivit, timpurile voastre.... | |
| = hiatus... | ioana matei [25.Sep.09 21:27] |
| cred că, uneori, poezia e pasul de la o clipă la alta...pe lângă "plopii fără soț"...nu știam cântecul...l-am ascultat...a fost un experiment extrem de interesant...ca o desfășurare a *Mariei* pe o altă *octavă*...cine știe, poate că paserile sunt doar înțelesuri...iar cerul...Adevărul de dincolo de...timp... | |
| = Cu bucurie | Aurel Sibiceanu [26.Sep.09 10:56] |
| Anni- Lorei, Mulțumesc pentru vizită! Eu te citesc de mai multă vreme... Timpurile noastre... Ele-suverane! Noi - Bird On The Wire! Da, ai înțeles bine, sunt cu voi și cu Leonard Cohen ! | |
| = Aurel | Liviu-Ioan Muresan [26.Sep.09 11:01] |
| ne-ați reamintit o poezie foarte dragă. Cu atît mai mare apariția dumneavostră aici. O să vă citim cu mare plăcere. Și mai așteptăm texte din acea perioadă. LIM. | |
| = Așa am simțit și eu, Ioana | Aurel Sibiceanu [26.Sep.09 11:22] |
| Alteori poezia este: "pământul cade în prăpastia rostirii... de... sine..." așa cum bine zice... Ioana Matei! | |