| = Felicitări | Daniel Ionuț Vasile [15.Sep.09 12:35] |
| Felicitări pentru articolul pe care l-ai scris, nu trebuie să uităm astfel de lucruri. De pe acum societatea se îndreaptă către altceva, în entuziasmul tinerilor s-ar spune că vor avea parte de vremuri mai bune și mulți dintre noi, chiar trăim destul de bine, în ignoranță, dacă îți păstrezi privirea plecată și ochii închiși, s-ar putea să trăiești toată viața fără a fi tulburat de ceea ce nu vezi. Oricum, lucrurile nu stau în puterea noastră, noi n-am putea să schimbăm mare lucru, așa e lumea acum. | |
| = o carte remarcabil[ | Roman Anamaria [15.Sep.09 20:20] |
| N-am făcut decât să aștern câteva impresii despre o carte remarcabilă, care merită tot interesul. O lectură care nu te poate lăsa indiferent(ă). Mulțumesc de semn, Daniel. | |
| = Gulagul unui veac de nerozie/ Ți-a frânt aripa, biată Românie! | florian abel [10.Dec.18 14:27] |
| Normal că-l vom simți întotdeauna pe Soljenițîn cutremurându-ne fiecare fibrăa ființei, după cum ne-a dus comunismul nostru cu Zaharelovul ca să ne tacem la fel de laș minciunile, mai avem o șansă în a recunoaște măcar că nici cu gândul nu am aflat suferința întreagă. Dar Soljenițîn ar trebui să mai scrie cel puțin două cărți. Una despre Gulagul prostiei universale care se încarcerează pe sine în fruntea statelor torturând spiritele popoarelor, alta despre Gulagul libertății tembele care permite imposturii, cretinismului, scursurilor, maneliștilor, imbecililor ș.a.m.d. să se manifeste plenar întru distrugerea ultimelor rămășițe de umanism și spiritualitate ce mai supraviețuiesc în umbra vulgului. Și asta o spun eu, care sunt nevoit să trăiesc în cloaca de se numește societate și care mai Gulag de atât, nu se poate. Îți mulțumesc, Anamaria, că m-ai întristat și m-ai stârnit! Dumnezeul gulagulilor sufletești să te îndrume spre neevadare din cuget. F. | |
| = răspuns | Roman Anamaria [15.Sep.09 22:18] |
| F., Alexandr Soljenițîn nu mai poate scrie, săracul, decât despre îngeri, acum. S-a dus... Eu n-am vrut să te întristez, nici să te stârnesc. Mi-ar plăcea să vorbim despre carte. Citește-o, dacă vrei. Crede-mă, merită! Și da, se poate „mai gulag de atât”. Dar cred că tu bravezi. În fapt, știi asta. pl. „gulaguri” :) cu aceeași veche prietenie, anamaria | |