= Da | Liviu-Ioan Muresan [06.Sep.09 20:11] |
un poem deosebit. "uneori sap în mine și rămân acolo până noaptea târziu", o introducere cît se poate de plastică, o promisiune pentru calitate. Apoi: "o să aștept în singurul loc de care moartea nu știe", concluzionare firească a ascunderii în sine. Și iată, acolo a locuit o femeie, de aici golul pe care sufletul îl receptează ca ascunziș. Un text ce ar putea fi trecut la filozofice. LIM. | |
= re* liviu ioan mureșan... | Teodor Dume [07.Sep.09 13:54] |
mulțumesc ,LIM, pentru sinceritatea comentariului tău. ești un cititor deosebit. da, în mare parte toate textele mele au tentă filozofică. cu sinceritate, teodor dume, | |
= o lume măsoară un copil... | ioana matei [07.Sep.09 14:41] |
poem al căutării de sine...inspirat...uimitor finalul... în el se află și plin și pierdere...taina nașterii...și continuitate și separare... | |
= re* ioana matei... | Teodor Dume [08.Sep.09 16:18] |
ioana, mă bucur mult de interpretarea ta. da, ai un ochi care știe face o incizie în cuvânt cu precizie milimetrică. finalul, care vine ca o concluzie, asta s-a vrut. ai recepționat ca atare și mă bucur mult cu sinceritate, teodor dume, | |
= resturi de iubire | slavu diana [08.Sep.09 16:39] |
un text cald si cuminte, pe intelesul tutror dar "scris adanc", uluitor de adevarat, un deja-vu imi pare, scris cu dragoste pentru "că în locul acela a locuit o femeie..." eu femeia , visez multumiri pt. visare | |
= re* slavu diana... | Teodor Dume [12.Sep.09 08:03] |
mulțumesc, diana. ești un oaspete drag același, teodor dume, | |
= ... | Cantoriu Alexandru [15.Sep.09 01:44] |
cu siguranta un poem deosibit.mi-a placut foarte mult. "știu totuși că în locul acela a locuit o femeie... " | |