| = Părerea mea | Vali Slavu [02.Sep.09 06:27] |
| Bine v-am găsit, doamna Maria Tirenescu! Vă citesc de obicei, mai ales haikuurile dumneavoastră îmi plac mult, dar nu prea las semn, pentru că, neștiutoare fiind, poate zic ceva ce nu se potrivește. Acum însă îndrăznesc să îmi spun părerea. Poezia m-a amuzat. Vă întrebați dacă acel cățeluș autodidact va învăța înmulțirea. E normal ca Azorel să învețe mai ușor adunarea decât scăderea. Ca viitor politician, învață de mic să adune, nu să dea. Vă asigur că, odată ce-și va împlini visul, va învăța înmulțirea… averilor. Acum, lăsând gluma, în strofa a doua nu e prea clar: „Are și o cărticică Azorică Fără Frică. Adunarea a-nvățat-o. Repede a terminat-o." Citind în grabă, nu am sesizat punctul după al doilea vers și am înțeles că personajul e Azorică fără Frică (cuvintele de legătură nu se scriu cu majusculă). Trebuia ortografiat așa: Are și o cărticică: ”Azorică fără Frică”. Adunarea a-nvățat-o, Repede a terminat-o.” Poezia este în ritm trohaic, dar în trei locuri ceva nu e bine: „Să se descurce în viață.” (accentul cade greșit pe „descurce”: DES- cur- CE) „Dar el repetă mereu.” (RE- pe- TÃ) „În lumea cățeilor.” (lu- MEA) Soluții de remediere sunt multe. De exemplu: „Să ajungă mare-n viață” „Repetând cu sârg mereu” Nu v-aș fi făcut aceste observații, dar am văzut că și în celelalte poezii pentru copii sunt amănunte care scârțâie. Și cred că sunteți interesată să nu o țineți din greșeală în greșeală. Cu stimă, Vali Slavu | |
| = mulțumesc | Maria Tirenescu [02.Sep.09 09:46] |
| Draga Vali, îți mulțumesc pentru observații! Chiar voiam să aflu ce greșeli fac. Am scris poezia în glumă, împreună cu nepotul meu. Știi cum e în vacanță. Matematica e grea pentru cine nu o învață din plăcere. Am avut un motiv să văd câtă gramatică știe, pentru că el scria pe hârtie și eu încercam să-i dictez. Ruperile de ritm se datoresc grabei de a posta poezia. Chiar nu am finisat-o. Voi reveni și voi corecta. Mi-a prins foarte bine analiza pe care ai făcut-o. Eu am scris doar ocazional pentru copii. Dar voi continua. Până voi scrie bine. Am citit aseară articolul pe care l-ai scris. Voi intra în scurt timp și voi lăsa un comentariu. Să ne citim cu bucurie! Cu prietenie, Maria | |
| = Sinceritate | Lidia Batali [20.Nov.09 15:06] |
| Doamna Tirenescu, V-am raspuns la un comentariu facut de dumneavoastra la poezia mea ,,Invitatie,,inainte de a va citi. Am citit ulterior poezia dumneavoastra scrisa impreuna cu nepotul dumneavoastra si imi pare rau ca, desi nu imi place sa critic, va voi spune ca fara sa stapanesc vreo tehnica literara nu imi suna bine, a rima: grea-învăța; vrea-cineva; senator-cățeilor; vrea-vota Nu imi suna bine repetarea cuvintelor:,,învăța,, și ,,a-nvățat-o,, ,,greu,, și ,,grea,, ,,vrea,, și ,, vrea,, desi repetitia intr-o poezie poate produce efecte nemaipomenite. Nu inteleg exprimarea ,,adunarea ..repede a terminat-o,,și ,, cu scăderea... încearcă,, si oare copilasii inteleg? Nu inteleg mesajul pentru cei mici si lipsa oricarei sensibilati in randurile scrise de dumneavoastra. Eu consider ca a scrie o poezie pentru cei mici inseamna sa-ti deschizi sufletul si sa lasi sa razbata spre copii toate trairile autentice,- chiar si cele din nuvelele lui Emil Gârleanu -, toata muzica care razbate din adancul fiintei noastre. Nu cred ca pentru copii trebuie aleasa neaparat o tema, si apoi sa cautam cuvinte potrivite. Asta e parerea mea mai mult decat sincera. Lidia | |
| = originalitate în comentarii, te rog! | Maria Tirenescu [20.Nov.09 17:02] |
| Până la Gârleanu ne mănâncă cititorii pe amândouă! Eu scriu sporadic, nu am bani să plătesc să public o carte, chiar dacă am destui prieteni care mi-ar putea lăuda "opera". Și, dacă nu am reușit, nu-i nimic! Iar despre sensibilitate, te rog să-i lași pe alții să vorbească. Eu sunt de formație științifică. Prefer să fie resectat adevărul științific, fie că e vorba de fluturi, ciocârlii, flori sau pițigoi! De aceea am ales haiku-ul. Pentru respectul față de natură și adevăr! Pentru expresia "toata muzica care razbate" ai primi o atenționare și de la nepoata mea din clasa I. Dacă vrei, continuăm, dar să nu te trezești că îmi spui "ciocul mic!", că mă supăr! Fii originală! | |
| = Textul poetic | nicolae tomescu [20.Nov.09 18:08] |
| Desigur contează mult problmele de prozodie:structura versurilor, accentele, lungimea versurilor etc.,dar eu cred că în primul rând un text poetic trebuie să transmită trăirile, emoția poetului. Textul de mai sus transmite bucuria bunicului atunci când nepoțelul devine receptiv la probleme serioase. Nici nu putea respecta toate normele de prozodie fiind o colaborare cu un nepoțel care de curând a luat contact cu scrisul și cititul | |
| = bunici și nepoți | Maria Tirenescu [20.Nov.09 18:28] |
| Îți mulțumesc, Nicolae! Ai dreptate. E doar o încercare în colaborare. Eu cred că, în ciuda defecțiunilor poeziei, relația mea cu nepotul a avut de câștigat. Și cred că, în cele mai multe cazuri, între bunici și nepoți se stabilește o relație deosebită. Cu prietenie, Maria | |