| = ... | Silvia Bitere [04.Aug.09 15:01] |
| Oare? Oare până atunci nu iubise cu adevărat?:) Eu cred că iubirea există ca iubire și atât și mai cred că poți iubi mai mulți oameni dar pe fiecare îi iubești diferit. Cu siguranță Antonia îl va iubi pe Felecan. Toate iubirile sunt unice și au parfumul lor precum gustul lunii amare...sau cel puțin eu așa cred, măcar din citite și tot știm, Emil:) Cu prietenie, Silvia | |
| = Silvia, ai dreptate... | Emil Iliescu [04.Aug.09 16:40] |
| Silvia, ai dreptate, dar Antonia iubise doar chipul frumos al lui Răzvan. Care însemna pe atunci un ascendent față de cum arăta ea. Odată cu Felecan va ști să iubească și sufletul, și, după mine, această formă de iubire este mai presus decât toate celelalte! Amare, da, amare și uneori înspăimântător de triste sunt unele iubiri! Dar din prea-plinul acestor sentimente ne clădim viața... Cu prietenie, Emil Iliescu | |
| = Foarte frumos! | Diana Homescu [11.Nov.09 11:33] |
| Foarte frumoasa poveste, si mai ales frumos scrisa...Am zambit la ideea cu ghicitoarea, aceeasi pe care am avut-o si eu si culmea, pana si titlul lucrarilor noastre seamana, desi jur ca abia acum am descoperit textul, deci nu m-am inspirat de aici! Mi-au placut metaforele, comparatiile...povestea asta as vedea-o publicata! Mult succes! | |
| = Diana, commul tău... | Emil Iliescu [12.Nov.09 11:09] |
| Diana, commul tău este un semn apreciativ prin timp despre un text pe care alți agoniști l-au catalogat drept "telenovelă siropoasă"! De aceea, mă bucură aprecierea ta. Cât despre titluri, inspirația îmbracă uneori forme asemănătoare pentru cei ce vor să-și aștearnă gândurile pe hârtie. Deci, nu ne facem probleme din cauza unor similitudini formale! Cu prietenie, Emil Iliescu | |
| = Cu respect! | Diana Homescu [12.Nov.09 11:36] |
| Emil, subiectul ales de tine este o poveste frumoasa, reala, in care multi cititori se regasesc mai mult sau mai putin. O poveste de dragoste, cum nu prea se mai scriu in ultimul timp. Sincera sa fiu eu cred ca autorii romani isi doresc atat de mult sa socheze, sa scrie ceva ce nu s-a mai scris, incat depasesc in textele lor puterea de intelegere (si deci apreciere) a unui procent insemnat din publicul cititor. Dar ori ce ar gandi despre subiect chiar si cei mai "carcotasi" dintre cititorii tai ar trebui sa recunoasca ca textul a fost scris cu indemanarea unui profesionist, sau cel putin asta e parerea mea umila. Mult succes! | |