| = contrariat | emilian valeriu pal [01.Aug.09 10:03] |
| E un efect foarte ciudat aici. Prima parte a textului in versuri albe, apoi rima, apoi revii la versul alb. Si totusi, o muzicalitate ca un musuroi trosnind. Prima parte imi pare desprinsa din alta viata, in sensul ca ar fi fost un text de sine statator. | |
| = ... | ștefan ciobanu [01.Aug.09 10:17] |
| : da, nu ramai indiferent citind aceste versuri. si am si eu aceeasi senzatie ca emilian, si anume ca prima parte este un poem in sine. si unul de efect chiar. imaginile sunt construite aici foarte bine si dau senzatia ca vin ritmic ca niste valuri din larg. | |
| = antepenultima strofă m-a aruncat în Bacovia | silviu viorel păcală [01.Aug.09 11:37] |
| ce stare tristă și de piersică mi-a produs. Plăcut, plăcut, plăcut...mai ales că sunteți un creier viu! | |
| = un efect al curgerii timpului | alexandru moga [01.Aug.09 23:33] |
| mie, personal, imaginea de la sfârșitul poemului îmi inspiră prin contrast - schimbările de destin ale umanului. apoi, obsesia remușcărilor este legată indisolubil de ipostaza "animală" a construcției poemului. singura certitudine palpabilă este timpul însuși. timpul cu t mare, evident. întreaga construcție a poemei conține cu detașare rătăcirile autorului în căutarea "timpului pierdut" | |
| = . | Vasile Munteanu [02.Aug.09 07:33] |
| Emilian: din partea mea, metehne vechi; pentru exemplificare, încearcă http://www.poezie.ro/index.php/personals/71182/Cel_ce_ridica_poezia_de_poezie_va_pieri (și mai sunt, dar nu mai caut); desigur, ai dreptate asupra structurării; dar, după cum spuneam la un alt text, zilele mele sunt lipsite de coerență; nu am găsit altă justificare stilistică (glumesc); mulțumesc pentru prezență. da, și timpul, Ștefan, și timpul e o formă de undă; sau poate că nici nu există; totul există pentru că suntem mici; ce înseamnă sus/înainte sau jos/înapoi la scară universală? mulțumesc pentru lectură și pentru semnul despre. cu alte cuvinte, Silviu, creieresc, deci exist; infailibil (și carteziană) raționament; mulțumesc pentru presupoziție. știu și eu, Alexandru, poți pierde ce n-ai avut? ne jucăm, ne jucăm, literaturizăm; "teme, motive, mituri"...; mulțumesc pentru aplecarea întru text. încă o dată, mulțumesc tuturor pentru lectură și pentru semnul despre. | |