| = Bogdan... | Nuta Craciun [22.Aug.05 13:49] |
sper sa nu te supere aceasta contra-poezie, e adevarat ca nu te cunosc destul,nu am nici talentul tau la astfel de lucruri, dar am gasit aici la tine o "speranta" da chiar cuvantul aceasta pe care multi il acuza de invechit, si desi cel care traieste doar din sperante risca sa moara de foame, personal tot mai cred ca ea infrumuseteaza, imbogateste, este o divinitate ... poezia din punctul meu de vedere, este cea care ne scrie pe noi si nu invers:) mi-a placut versul tau curat pana la transparenta, prin care se poate vedea un suflet de copil mare, tanjind... spala valul poezia, plaja s-a retras in mine mi-a ramas doar dorul indreptat spre sud toate nostalgiile imi apar straine flux reflux uitarea-i, vantul sufla crud insula iubirii mi-a primit exilul am pierdut speranta de a te gasi a ramas la tarm, suferind copilul* ce amara viata, fara bucurii n-am la mine pixul ca sa-mi scriu amarul a ramas doar sticla din necaz golita ti-o trimit pe mare si astept semnalul "cu talpile tanjind" si inima ranita copil = om mare, care inca mai poate simti dorul infruntand gravitatia | |
| = Raspuns dat lui Nuta Craciun | Bogdan Groza [22.Aug.05 15:45] |
| Nuta, ma bucura cand altii incearca sa scrie contre pentru ca ei nu doresc altceva decat sa inveseleasca atmosfera. :) N-are de ce sa ma supere contra ta, si da, sunt un copil mare tanjind... :)) Multumesc mult pentru versurile tale haioase. | |