| = "privirea mea te va cauta." | Elia Ghinescu [19.Aug.05 13:07] |
| Am lăsat baltă tot ce aveam de făcut acum. Am salvat textul într-un word și l-am citit de zeci de ori. Scriu răspuns pe aceeași pagină pe care l-am salvat. Îmi e teamă că, întorcîndu-mă pe site, nu o să mai fie textul acolo. Dacă da... e ok, un simplu copy-paste va duce pe pagina ta cuvintele mele. Nu știu cine ești. Google mi-l arată pe Hasse. Știu doar că, acum cîteva luni, mă îndemnai sau încercai să mă pornești cumva, încercai să mă faci să mă revolt. Ai reușit. Dar nu o revoltă "la vedere". Îmi vorbeai despre ziduri reci. Ai idee de cîte ori am simțit eu de atunci zidurile alea? Recunosc, ai definit atunci ceea ce avea să urmeze. Poate nu s-a văzut asta. Dar eu așa simt. De multe ori m-am gîndit...Și uite cum trei commuri care par a fi aruncate acolo, să fie...îți pot defini o perioadă de viață. Mă bucur enorm că ai postat. Aștept s-o mai faci, căci acum văd (și vreau să văd mai mult de atît) că ai un stil aparte de a transpune omul într-o stare de...am o grenadă în stomac și nu mai știu dacă i-am tras cuiul sau nu... "Fără cuvinte"-le acestea ale tale de astăzi ar trebui citite de mulți colegi ai noștri de pe site. Un semnal de alarmă ar trebui să sune în fiecare. Condiția „despărțiților” aici la tine ajunge să fie simțită pînă în măduva oaselor. Pînă dincolo de salcia ce-și așteaptă, plecată, mereu plecata-parcă prea salcie-, albina în căutare de polen. E prima dată de cînd sunt pe site, e prima dată cînd mi-aș dori să dau o stea. Pentru trăire, pentru ce reușești să transmiți aici. Sper să te mai citesc. Sper să mai rămîi aici. Cu respect, | |
| = erata... | Elia Ghinescu [19.Aug.05 13:22] |
| Hermann Hesse...evident | |
| = revin | Lupul de Stepă [19.Aug.05 17:03] |
| Cred ca ai vrut sa spui Herman Hesse si nu Hasse. | |
| = "respice finem" | Anda Andrieș [19.Aug.05 13:48] |
| Pentru ca e la personale voi spune doar atât: De ce s-au mai despartit daca din intregul text transpare ca el n-ar fi vrut si poate nici ea! M-am intristat nitel citind textul tau, sa fie din cauza ca imi plac povestile cu happy end?! Pavele, Pavele! Daca n-ai chef sa corectezi typo-urile alea, lasa-le asa, dar as vrea sa stie cei ce vor mai citi ca tu scrii, de obicei, cu multa grija... acum (probabil) erai inca in parcul acela. Cu prietenie, | |
| = frumos dar trist | Madalina Maroga [19.Aug.05 23:24] |
| Pavel, O surpriză mare pentru mine să te regăsec aici. chiar mă întrebam unde ai dispărut.:) mă bucur că te-am regăsit. bine ai revenit! acum că te "făcuși" lup sper să nu mănânci scufițele. :)) Despre text - o poveste emoționantă, o dragoste sinceră și un sfârșit... deplorabil. frumos dar trist... cu drag, Madim | |
| = sobru | Corneliu Traian Atanasiu [20.Aug.05 10:48] |
| O mîndrie trist austeră fin creionată, cu simțul acut al sobrietății zădărniciei. Mi-a plăcut ideea buruienoasă a amintirii. "Vor lasa amintirile sa vorbeasca peste ani si ani, sa se intinda ca buruienile in gradina pe care o parasesc acum, pentru totdeauna." | |
| = File de cronica | carmen mihaela visalon [20.Aug.05 11:51] |
| Adevarata fata a nedespartirii: "Amandoi sperau sa-si incerce norocul in apele Styx-ului, el vroia sa ajunga primul, s-o uite, ea vroia sa fie prima, sa-si piarda urma." | |
| = Lupule! | Aulus Victor [20.Aug.05 18:15] |
| apasator text. mi-a placut. cand mai scrii in word sa te uiti la limbaj. sa il setezi in romana ca altfel iti transforma i in I (asta pe engleza) si apare aiurea. Nu pot sa comentez mai mult despre text. E prea personal. Salutari, | |
| = frumos de trist | ioana florentina daniela [21.Aug.05 00:43] |
trist...si in acelasi timp atat de frumos....ca a existat . | |
| = Comentariu | Daniel Plăiașu [15.Nov.05 14:55] |
| Herman, esti un lup de stepa sau Siddhartha? Proza ta as numi-o drept promitatoare si asta pentru ca in ciuda unor scapari si a unui substrat care te impinge mai mult la sentimentalism decat la un mod de gandire si analiza(poate contrastant cu hesse) ea reuseste totusi sa ajung in profunzimea fenomenului in sine.problematica timpului evidentiata la tine prin limbile ceasului,indecizia de a spune sau nu ADIO precum si forma cu inclinatie lirica a textului("Inger, nu spun ADIO, spun doar ca atunci cand ne vom re-vedea eu voi fi fiind un salcam batran iar tu o albina in cautare de polen; crengile si florile mele te vor astepta, privirea mea te va cauta.")vin sa dovedeasca ca totusi creatia asta nu este o manifestare puerila ci se ridica deasupra acestui lucru fiind mai inainte de sentimentalism o lucrare artistica... numai bine, ultimul Godot | |
| = lasa-te de scris | ioana sidon [04.Dec.05 17:22] |
| este uimitor cum mai exista oameni capabili de atata patetism si penibil(e.g.pseudonimul tau). metaforele tale ilare, probabil efectele unui gand capatat la lectura lui cioran, par ramasitele unui adolescentinism nevindecat si dovedesc o acuta lipsa de talent scriitoricesc. nu e cazul sa te fortezi. lasa-te de scris si apuca-te de altceva. ceea ce e trist e ca sunt oameni care gusta asemenea balmajeli sinistre si care cred ca o expresie gen "sa moara in albastru" ii duce direct catre o "adancime interioara", sintagma de altfel bizara, dar cu care n-are sens sa-ti bati tu capul, atata vreme cat nu ti-ai insusit o maniera de a analiza si se pare ca nici de a citi. | |