| = 1000km\h in valurile marii si-un 1000 ani de lumina in stele | Dinis Adrian [16.Aug.05 02:36] |
| O alta poezie car-mi place:)) ciclitate, simetrie, metafora, imagini curgatoare, dinamice, usor de citit. De la ideea cu depasirea fricii, limita de viteza a sentimentelor am realizat ca poezia ta e un deliciu. Ai realizat o imagine continua a vehicului prin motive diferite si pe geam peisajul poate zugravi un tablou complet de sentimente: frica, iubirea. Inceputul poeziei arata reprocitatea, lucrurile de facut impreuna si banalul cotidian, iar finalul este un perpetuu mobile putin trist si mai mult fericit in acelasi timp. In a doua strofa continua aceeasi nota pana in momentul sticlei legate la gura aruncate in mare. De obicei se asteapta ca probabil sa ajunga la un destinatar. O cautare intamplatoare de iubire care sa-nteleaga regretul anilor irositi. Ehe:)) si eu tocmai ascultam vama veche, dar ma gandeam ca ori ai apelat la cotidian, ori ai contopit creatiei localitatea pentru ca reprezinta limita. Dupa aceasta limita in spatiu, urmeaza limita spirituala, sufleteasca( ,, limita de viteză a sentimentelor"). In final, cedezi povestea, viata si propria persoana (,, fie cum vrei") și ,,fumul ce destramă marea de august în trei". Ultimul vers pune in lumina inca ceva pe langa voi doi, un al treile si exprimandu-ma-ntr-un joc de cuvinte ,, o iubire mare pentru mare." 1000km\h pe Terra 1000 ani de lumina in stele limita de viteza a iubirii, iar vama veche limita marii. Asa vreau eu:)) | |
| = Dinis Adrian, vama veche și... "marea o să mă doară..." | Madalina Maroga [16.Aug.05 10:48] |
| Adrian, nu întâmplător am spus vama veche :) poate cunoști versurile... povestea merge mai departe ca vantul din Vama Veche... eu nu pot sa mai continui dar acum știu că marea mă așteaptă... (Alo? Bă! sunt la Fetești, băi!) nisipul mă va săruta și el (pă autostradă, da!) o scoică o să mă zgârie-n mâna dreaptă (nu știu da' fac o baie cum ajung!) algele or să mă gâdile nițel. (nu, sunt singur. ne-am certat) și iar e vânt afară și marea o să mă doară și un val o să m-arunce-n cortul ei o să înebunim și sarea o s-o topim într-un sărut. se poate să fie zi... se poate să fie noapte... se poate să fie vară... în fine! ... fie cum vrei! mulțumesc, Adi! mă bucur că te-am găsit aici, te mai aștept. cu drag, Madim | |