| = Anana... | Lucia Firefly Popescu [22.Jul.05 09:20] |
| Si-au facut pasarile cuiburi pe umerii tai, Anana... "toate îți vin ca turnate ție/ dar mai ales plecările"... Ei stiu mai mult sa plece, decat sa se intoarca... stiu si eu, din pacate.. Mi se potriveste atat de bine poemul tau, Anana, ... Se poate sa nu ma crezi, dar.. nu conteaza atat de tare.. L-as lua sa i-l arat, ca m-am saturat sa ii spun mereu "iar pleci...".. Si imaginea din ultima strofa, imi place mult de tot ce ai scris aici, Anana.. :) ca de obicei, de fapt.. Imi pare rau ca sarutul ii este conventional.. Mult drag, Licurici. | |
| = scuze! | Lucia Firefly Popescu [22.Jul.05 09:22] |
| pasarile si-au facut cuiburi, din cauza nemiscarii tale, a asteptarii... am inceput sa spun, dar m-am luat cu celelalte... Mi-a placut mult ideea! | |
| = cu melodia trupului m-aș răzbuna | Maria Prochipiuc [22.Jul.05 10:19] |
| Frumos exprimată plecarea celui drag, o imagine foarte interesantă: ieri s-a pierdut o galaxie a dispărut pur și simplu odată cu aerul pe care-l purtai la înălțime desigur că starea celui rămas e uneori derutantă, fiindcă mereu apare acel ceva care ar fi trebuit să fie și poate nu a fost. Apoi lipsa celui plecat se face simțită în tot ce există în jur: toate îți vin ca turnate ție dar mai ales plecările imprimi dinainte un ritm lunatec mă opresc aici fiindcă las și la alții dreptul de vizualizare, te mai citesc… | |
| = "nu știu frământa întoarcerea " | Alina Livia Lazăr [22.Jul.05 14:43] |
| Nutzicutzica, Nu pentru ca ai grija sa vii la mine sa ma incurajezi, nu, nu, desi asa se vehiculeaza, nu pentru asta, ci pentru osiile acestui poem depun marturie ca l-am simtit dintr/odata trecandu-mi pe sub gene si peste fruntea toata, aura sa de iubire neinceputa, neterminata, nebuna. felicitari, Nutzicutzica, eu cred ca este un foarte bun poem al tau cu foarte mult suflet si foarte bun condei. simplu catre prietenesc, Livia | |
| = Tristețea are și ea aroma ei | Balaban Constantin Valentin [02.Oct.05 19:06] |
| Și eu cred că orice suflet este înhămat la câte o căruță, iar când numele ei e melancolia, poezia se naște spontan ca puiul din ou sau ca Pasărea Phoenix. Să nu se înțeleagă greșit, acesta este numai preludiul, pentru că metaforele de o factură atât de originală în profunzime ca "toate îți vin ca turnate ție, dar mai ales plecările", "cuiburile de păsări de pe umerii mei", "în treacăt de m-ai atinge, s-ar preschimba-n odaie luna" nu sunt în vârful condeiului orișicui. Dacă și amprentele inspirației ar putea frământa nopțile poeților ar fi mult mai ușor să facem din visul nostru o viață și din viața noastră un vis, nu-i așa? Sincere felicitări, Costel | |
| = Păsările din cuiburi vor zbura din nou... | Magdalena Dale [22.Jul.05 19:22] |
| Toate au rostul lor în viața asta.... chiar și plecările în ritm lunatec. Metafora ta prin care compari plecarea cu dispariția unei galaxii este foarte reușită. Așa resimți întotdeauna o plecare intempestivă, lasă un gol cât o galaxie iar albastru cerului și al speranței dispare lăsând în urmă un neant negru. Cu cât tristețea este mai mare cu atât bucuria revederii va fi mai explozivă, iar păsările din cuiburile de pe umerii tăi vor prinde din nou aripi... Lângă tine, cu drag, Magdalena | |
| = Sa nu se supere Daniela Luca pentru plagiat | carmen mihaela visalon [22.Jul.05 22:07] |
| Tristetea ca o caruta cu "aroma de caise coapte", ca un vis in care ti se pare ca pleaca cel ce a sosit, fara ca tu sa stii ca era, este si va fi acolo. ANANA, m-am intors pe pagina ta, pe urmele unor ingeri si nu regret. Este cald la tine in suflet si asta imi da speranta... Si daca tot am venit cu mana goala, iau cu mine strofa pe care am indragit-o cel mai mult: " cu melodia trupului m-aș răzbuna/pe sărutul tău convențional la oră nepotrivită/ când sângele meu se arăta viu" -stofa care imi aminteste o replica a lui Sergiu Nicolaescu: "prea tarziu" dar si de ce spunea bunica:"niciodata nu e prea tarziu". | |
| = raspunsuri... | Nuta Craciun [23.Jul.05 03:24] |
| Licurici da, doar pasarile se intorc in fiecare anotimp pe umerii mei fidele, de la ele am invatat intoarcerea... cu drag anana Maria cea mai puternica manifestare este intr-adevar cea a singuratatii, spatii infinite ne separa iar golul lasat se cere umplut cu ceva... atunci improvizam, mai bine sau mai rau... ma bucura mult trecerea ta, iti multumesc anana Livia uneori realizez ca este cel putin ... prea batatorit drumul asta cu plecari, tu esti draguta, ma straduiesc si eu sa o spun intr-un fel nou pentru ca... nu reusesc sa trec mai departe inca multumesc pentru alint, auzi cum torc? :)) drag Anana Costel intre doua plecari raman intotdeauna melancolii inhamate la cate-o caruta... frumoase cuvinte mi-ai lasat aici: "Dacă și amprentele inspirației ar putea frământa nopțile poeților ar fi mult mai ușor să facem din visul nostru o viață și din viața noastră un vis" multumesc mult ne mai auzim sper anana Magdalena sa aiba rost plecarile? sau poate doar o vina mare cat o galaxie... te simt aproape si-ti multumesc drag anana Mihaela ma bucur de vizita, de cuvinte si ... ma bucur ca ai gasit ceva de luat drag anana | |