| = plin de natura ta proprie.. | Dana Stefan [10.Jul.05 17:19] |
| o femeie e la fel de intemeiata ca si facultatea creatoare a unui barbat, care preschimba o viziune intr-o realitate tangibila. femeia priveste lumea, are viziuni, are realitatea ei independenta, este un peisaj transfigurat in spirit de artist, pentru ca ea e constienta ca e iluzia unei realitati si o accepta ca pe expresia unei experiente reale.. cel care viseaza si stie ca viseaza, este deja 'trezit' si-atunci vidul devine plin de lucruri exterioare, taisia draga, plin de adevar ultim, plin de lucruri create, plin de lucruri necreate, plin de nemarginire, plin de natura primordiala, plin de eul propriu, plin de natura proprie.. o femeie se naste cu o calitate aparte, de a aduna in ea toate aceste insusiri.. vreau sa te citesc miine, scriind despre acestea toate. drag, Linea | |
| = treceri | Alina Manole [10.Jul.05 21:08] |
| Din poemul tău, rețin versurile: "învăț că sunt un fel de spațiu vid prin care îmi trece bărbatul în drumul spre sine" Poate că aș fi renunțat la "vid" sau l-aș fi înlocuit cu alt epitet, mai cald, mai aproape de suflet. Frumos. | |
| = "jumătate durere de cap jumătate de suflet" | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Poem de o rară sinceritate feminină, ca un fel de recunoaștere într-o oglindă oarecum prin negativul imaginii, reflectare ce se dorește a fi inversată, "metamorfozată de bunăvoie în spațiul gol", între corporal și acorporal, între ceea ce poate fi resimțint și ceea ce trece de pragurile fosforescente ale rațiunii: "rămân în urma ta jumătate durere de cap jumătate de suflet omniprezente în sediul chinurilor personale" Poți spune ușor "la naiba cu Freud", cu atât mai mult cu cât despre iubirile încercate se scrie atât de mult după el, și atât de metaforic, chiar și în psihanaliză. Îmi plac îndeosebi ultimele trei versuri, chiar dacă vidul este ireprezentabil aproape, vidul ca absența a existenței, altceva decât golul, lipsa, pierderea, absența. Recitind întregul poem, te lași atins de o mână ușoară, care poate dansa cuvintele în spirit până la iluminarea ultimelor spații de suflet. Frumos. Drag, Ela | |
| = para usted | mihai amaradia [02.Oct.05 19:06] |
| existentiala, pentru mine educativa in acelasi timp fiecare trecem prin fiecare in drum spre fiecare. ai fi putut sa lasi un poem pentru dragoste. mi-a placut mult. papa ne mai citim. | |
| = Raspunsuri intarziate | Taisia Mihaila Negru [12.Jul.05 23:34] |
| Dana... frumoasa pledoarie a feminitatii ai pictat tu aici. Principiul feminin si cel masculin intr-o conjunctie de suflet, spirit si trup reprezinta expresia perfectiunii aici pe pamant. Alina... am preferat sa folosesc termenul de "vid" in detrimentul altora pentru ca am considerat ca sugereaza cel mai bine atmosfera unei lumi in tranzitie intre univers si kosmos. Ela...ai intuit foarte bine ceea ce am vrut sa exprim in aceste versuri. Deosebit modul in care stii sa percepi fiinta din spatele versurilor. Mihai...ai cumva dreptate... chiar de la idei existentialiste am plecat, mai exact de la aceea ca important nu este ceea ce i se intampla unui om ci cum reactioneaza el la ceea ce i se intampla. Multumesc tuturor | |
| + la naiba cu Freud | nichita victoria [02.Oct.05 19:05] |
| acest sentiment al zadarniciei este paralizant. daca ne-am lasa invadati de el am fi incapabili de-a mai trai. nu este putin lucru a privi (si a primi, in acelasi timp) prin unghiul satisfactiei dragostea pe care ti-o incredinteaza cel de langa tine. un text in care Taisia sta pozitiv in zona emotiilor inteligibil construite, controlabil matematiceste, totusi nu fara a se lasa furata cu secreta prudenta de val:) mi-a placut | |
| = Emotii | Taisia Mihaila Negru [17.Jul.05 11:32] |
| Nia...bucuroasa de revedere :) Ai dreptate, cred ca intre timp am invatat sa dozez mai bine amarul si dulcele pentru ca in ansamblul lor poeziile sa fie "comestibile"... Am devenit specialista in machiajul emotiilor. Multumesc pentru "felinar". | |