| = prima | Bianca Iulia Goean [06.Jul.05 11:52] |
| Sa fie întâmplare ceea ce niciodată nu poate fi doar atât, sunt la personale dar citesc una din cele mai frumoase poezii ale tale, dintr-un unghi atât de îngust, cu aripi tinzând spre infinit, de la rasul firului ierbii peste poduri răsturnate întrebându-mă despre unu și doi. Frumos, Ela. | |
| = Dalba | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Cu câteva secunde înainte de plecare, frumoasă întâmplare să te găsesc aici, prima, la numai câteva minute după scriere. Eu cred că întâmplările noastre într-o zi mai înnegurate, într-o alta mai înseninate, ne sunt înrodire. Vor fi de-acum personale. Mulțumesc pentru că ai simțit frumosul aici. Daniela | |
| = Apariția-n abur făclie | Magdalena Dale [06.Jul.05 12:35] |
| Poza alăturată poeziei sugerează la fel de mult. Tu, îngrădită de pereții meditației cu fereastra zăbrelită, lumină în spate, făcând pod de cuvinte între gânduri.... "întâmplă-se-n vânt așternerea ta peste poduri ruine tu faci arcada timpului între atunci și niciodată acum eu îmi fac apele între albii găsind maluri de pietre cărunte minute-n secunde niciodată aprinse" Secundele niciodată aprinse se pierd ușor în gânduri nostalgice și nedumeriri pentru ceea ce se întâmplă... Apariția ta în abur făclie din dimineața asta mi-a plăcut mult și am vrut să-ți las un semn de prețuire. Cu drag, Magdalena | |
| = doiul picurând umbra | Bogdan Groza [06.Jul.05 12:37] |
| "contur in linii nefrante..." spui tu, facand din unu alt chip. Frumoasa poezie ai postat aici. In furtuna, in vant si in soare, adica in tristete, framantare si apoi seninatate, (asa vad eu succesiunea asta de stari meteorologice, furtuna - suparare, vant - zbucium sufletesc, soare - seninatatea sufleteasca) "el, semizeul" dupa ce se rostogoleste nerabdator inspre tinuturie tale, ti se asterne la picioare, cand te gaseste si apoi, cuprins de vraja iubirii, danseaza pe camp, facand din seminte vlastare indragostite. Si ca sa dovedeasca starile avute, simtite, el face doiul picurand umbra, arcada timpului intre atunci si niciodata acum, adica intre un viitor traibil dar semiindepartat si un prezent neatins. In fine, in cel de-al treilea tablou, el la o rotire mai mica, sau mai mare, indefinita, se va transforma in semizeu pentru a pastra nestins focul din faclia ta. Inevitabil, orice ar face acel "el" aduce automat o metamorfoza si in tine, fara de care simbioza nu s-ar putea produce. Frumoase imagini ai creat. | |
| = frumoasa poezie | Marinescu Victor [06.Jul.05 12:39] |
| intampla-se-n natura muguri tinandu-se de mana adunand gradina de vise dintr-o lume a lumanarilor stinse | |
| = Magdalena, Bogdan, Victor | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Magda O aparitie abia vizibila uneori, dupa un timp furtunos, un vint si inca arderi de soare, poate numai chipul acela ce se vrea a fi conturabil, definibil si neinchipuit sa dea rost povestilor acolo unde semintele-gind aprind faclii si nasc vlastare. Multumesc pentru pretuire, te astept acolo unde ti se aprind in suflet cuvintele. Bogdan, frumos te-ai invirtit acum printre versurile mele, parca le dansezi intre sensuru-sensuri, faci rotocoale de foc in imagini si un-doi revii la fiecare tablou. Impresionanta interpretare, multumesc mult. Visctor, intotdeauna am admirat cind cineva, pornind de la versul meu a creat altele mult mai slefuite, mai mestesugite. Uneori oamenii se descopera numai prin creatie. Ce bine ar fi sa putem sa raminem frumos creatori. Multumesc voua, Daniela | |
| = atât de placută fantezie....atât de mult imi place să te citesc | erika eugenia keller [02.Oct.05 19:06] |
| voluptate, seninătate și o impozabilă fantezie. | |
| = Erika | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| E un fel de inchipuire, da, acolo unde sub o Minune iti resimti viata intens, intr+un caleidoscop de imagini, simtitndu-i deodata rostul. Multumesc pentru cuvinte-fantezii. Daniela | |
| = fumegari si ne asteptare | Daniel Bratu [07.Jul.05 12:27] |
| la "personale" fiind, textul pare ascunsul, rotocol de taina, in penumbra de ziduri, dezvaluire de turn, cu ferestre inalte privitoare-n plutire spre pamantul soptit, rotitor, roditor in vartej de speranta facliei cumva "inrodire", "nedumerire", "rotire" par jocuri, ritmul si ultimele doua versuri dau "save", intregesc si incanta de aici plecand, scuze de incercarea - sonet, de sub bolti si arcade: ne asteptare cu ierburi furtuna singura vara loveste-n vitralii lumina si zei coboara pe ziduri cu stropii mai grei spre zane-n lacasuri de-ascunsa povara ne rotind fumega in ochiuri bazalt si-ntamplare-i de ce iar ploaia ne cade pe ferestrele ne-nscrise-n arcade ne clipindu-se de un alt-celalalt poate-i visare sau semne doar canta dar pustiu e de fi-va altfel oricand semizei opriti sub linia franta ne firesc de umbrele clipe-s in rand ne albastru cand ne doare si zvanta lumine ce din spre lumina-s calcand | |
| = poezia... | Octav [02.Oct.05 19:06] |
| mi-a plcut mult..si mai ales partea asta:'' eu îmi fac apele între albii găsind maluri de pietre cărunte minute-n secunde niciodată aprinse'' felicitari Daniela. te citesc cu drag. Octav :) pa. | |
| = Dedal | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| "ne firesc de umbrele clipe-s in rand ne albastru cand ne doare si zvanta lumine ce din spre lumina-s calcand" Un sonet ce imi lasa cuvintele rotind tanele inspre lumini firesc, ca si cum desprinzind coaja lumii la intimplare sub furtuna, dincolo de orice vint, numai in soare albastrul ce imi sta pe ferestre ne-nscrise-n-arcade se lasa in alt-celalat cu rostul armoniei. Un sonet ce nu da decit treimea cuvintelor mele. Multumesc si intregirea sa nu fie intimplarea nefiintelor, doar a fapturii presarate in cimp inrodit. Drag, Daniela | |
| = Octav | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Acele versuri de tine desprinse au intra-devar un ceva autodefinitoriu, o infima nuanta din ceea ce pot fi. Multumesc pentru ca ai putut decanta un fir esenta. Drag, Daniela | |