| = cu tine sa-nceapa un alt anotimp | Maria Prochipiuc [01.Jul.05 14:22] |
| E totuși o vreme de când nu am mai citit-o pe Madălina, uite azi când totul în jurul meu mă strange mă regăsesc în cuvinte, spuse delicat ca un susur de izvor mai întâi lin iar apoi furtunos a prins valea și nu se mai poate opri. În calea lui izvorul își clădește universuri, chiar și prin acel niciunde, reflectez e o stare necunoscută mie la tine, ceva nou, ceva altfel de pâna acum… cred că nu este nevoie decât de un pas peste margini și totul... titlul e cel care mi-a determinat o anumită stare specială | |
| = tu acolo, eu trista, lipita-n ferestre... | Bogdan Gagu [01.Jul.05 14:50] |
| "tu acolo, eu trista, lipita-n ferestre..." asta spune tot... zbaterea ta e clara si doare... imi plac imaginile pe care mi le daruiesti, imagini elaborate care incearca sa ma invaluie in trsitete si o fac... pacat... dar realizarea e buna si se vede cursivitatea. dar nu pot sa spun numai vorbe dulci si calde si laudative... pentru ca ti s-ar urca la cap... asa ca am sa las vorbe de lauda la adresa celor care pot sa faca asta mult mai usor de cat mine... apreciez: vantul indeasa intr-una povesti ah! nu, nu este noapte, e ceata din mine cu tine sa-nceapa un alt anotimp e simplu, dar doare, e-nceput de poveste tu acolo, eu trista, lipita-n ferestre... dar ultima strofa, daca pot sa o numesc asa, e cam lunga, adica vreau sa spun ca ideile sunt diluate... te-ai pierdut in detalii care nici macar nu trebuiau exprimate si m-ai dus si m-ai inchis numai intr-un loc fara sa imi dai voie, mie cititorului, sa mai descopar si alte imagini care iti definesc trairea... faptul ca iti este frica... nu numai ca am inteles din primele randuri dar mi-ai si spus ceea ce m-a facut pe mine cititorul sa ma intreb: oare chiar ii e frica???? sau doar vrea sa imi arunci in fata senzatia asta, asa de-amorul artei.... am sa ma opresc... nu vrea sa te intristrez... si sa stii ca asta e parerea mea.... ramanem prieteni :P sau deja ma urasti???? stiu ca ramanem... doar sunt un copil rasfatat nu??? te imbratisez, inoni | |
| = semn | Bianca Iulia Goean [01.Jul.05 15:49] |
| Am sa incerc eu sa spun ca instrainarea ne poate speria, si aici rostul repetitei eu il vad ca fiind asemanator aceluia al descantecelor, in care se repeta cuvinte spre mai multa forta si spre a alunga raul... asa si-aici. O poezie atat de delicata intr-adevar, si cu imagini care-mi vor ramane cred multa vreme de referinta: povestile indesate de vant pe sub usa , ochelarii de soare purtati tot mai des, si, desigur, versul final. Semn ca poezia ta imi este foarte aproape. | |
| = ... | Felicia Baltag [01.Jul.05 17:01] |
| "eu n-am loc niciunde" - vin să-ți spun că în inima mea și nu numai există un colțișor doar si numai pentru tine. E imposibil, și nici nu vreau să gândesc, că un chip atât de cald să nu-și găsească locul - casa. Sfârșitul unui drum nu înseamnă decât începutul altuia. Lasă versul să vorbească despre tristețea din tine dar în același timp privește spre răsărit. În final, vreau să-ți mărturisesc că mi-a făcut mare plăcere să te reved prin intermediul pozelor de la lansarea volumului domnului Adrian Munteanu. "mi-e frica de ingeri si de sfinti pe pereti" - în acest vers mă regăsesc și eu, uneori. cu drag, Floris | |
| = Maria, Bogdan, Bianca, Felicia | Madalina Maroga [01.Jul.05 17:22] |
| Maria , Tu mereu esti prin preajma, ma bucur nespus ca te regasesti in aceste versuri dar in acelasi timp imi pare rau sa constat ca aceste sentimente te poseda... titlul este intr-adevar unul mai special, cred ca ai intuit bine - "doar un pas..." Bogdan, Chiar imi lipseau comentariile tale, ai dreptate si aici, ultimul vers spune totul.. de la el am inceput. In rest sa fie asa cum ai spus tu... Bianca, Distantele ne sperie, departarea si toate celelalte iluzii... Se zice ca nu lucrurile ne inspaimanta ci gandurile care ni le facem despre aceste lucruri. Se vede destul de clar ca ai inteles sensul acestor versuri, acest lucru ma bucura f. mult. Ma bucur sa te stiu printre cititori, te mai astept cu mare drag. Felicia, Bucuria este de partea mea, nu ma asteptam sa te regasesc aici. Asa este cum spui tu, incepe un nou drum... Si in inima mea exista un coltisor ascuns... Multumesc, tuturor! Cu drag, Madim | |
| = parere | Liviu Nanu [01.Jul.05 17:50] |
| O poezie care curge frumos ca un piriu de munte, se respira usor la fiecare vers, apoi lung si dureros dupa fiecare strofa. Are un ritm interior foarte bine dozat, pe mine m-a incintat desi subiectul abordat e destul de comun. | |
| = Anton | Madalina Maroga [02.Jul.05 12:32] |
| Anton, Ma onoreaza vizita ta, este intr-adevar ca un piriu de munte poezia aceasta, e scrisa dintr-o suflare, ritmul interior este aproape imposibil de reprodus. Si totusi... Subiectul este comun, comuna si veche de cand lumea este si iubirea si multe alte lucruri pe care tu cu siguranta le cunosti. Cu drag, Madim | |
| = inca veri in incaperi | Stamate Palnie [02.Jul.05 14:12] |
| Sa recapitulam. 1) Ferestrele au nevoie de sticla, lemn si indemanare artistica, asta daca nu sunt termopane, caz in care umbra iese din discutie apartinand altui secol. 2) Cuvintele pot fi mai mult decat o panza brodata, intr-o incapere cu o singura fereastra, in care mai tot timpul ploua 3) Ochelarii de soare cauta binele intotdeauna, in special daca optezi pentru postmodernism, uichenduri la malul marii sau Vama Veche in tricou albastru. Ei au si alte rude mai indepartate cu care ar fi bine sa ne faci noua cititorilor cunostinta. (sfat amical la o cafea fierbinte: scapa de cuvinte uzuale, ras-uzuale si ras-ras uzitate) 4) Asa cum tigarile Kent sunt de unica folosinta tot asa si cultivatul paianjenilor, ingerilor, pozelor sepia si a iernii, provoaca daune grave sanatatii/literalitatii. 5) Stai la masa, aprinzi veioza, si te iluminezi. Te bronzezi uniform si complet cu toate lucrurile din jur.E atat de simplu. | |
| = Stamate Palnie - raspuns | Madalina Maroga [02.Jul.05 20:11] |
| Stamate, :)) vizita ta mi-a prins atat de bine, nici nu ai idee, m-ai luminat. Am sa-ti urmez sfatul, o sa aprind veioza, o sa stau in pat ( ;) ), nu la masa :) si poate o sa reusesc sa ma bronzez uniform. Cine stie? Poate ca asta e solutia, o sa schimb si tigarile, o sa fumez de acum inainte Kent, sunt de unica folosinta si poate ince-incet o sa renunt la toate. Ochelarii mei de soare sunt fermecati si au costat o groaza de bani, atunci cand ii pun vad lucrurile altfel, atat de bronzate ca n-apuc bine sa ma uit in jur si totul se naruie la mine sub piciare.. Entuziasmata de vizita ta, fac o plecaciune si mai vorbim data viitoare, la mare :), in week-end la Vama Veche, despre paienjeni, termopane, panze brodate si alte alea. :)) Cu simpatie, Madim | |