= de-a-ndaratelea | Corneliu Traian Atanasiu [12.Jun.05 00:29] |
Senzualitate frustă nostalgic transfigurată. O epidermă în transă simțind halucinat zumzet și dulceață, răsuflarea tăiată și lipăitul tălpilor prin sînge. Și totul pe lunecuș. | |
= Silviei | Lory Cristea [12.Jun.05 12:22] |
Si pe tine te citesc cu mare placere Silvia, iar acest poem fiind de-o frumusete rara nu m-am putut opri sa-ti las un semn de admiratie. ,,și alunecând ades în sângele meu înflorit până la celălalt capăt al inimii ca pe o vicleană pârtie albastră proaspăt ninsă`` superb scris ;) cu drag - Lory | |
= Emotionata | Silvia Van [12.Jun.05 12:59] |
Va multumesc, Cornel si Lory pentru aprecierile voastre, ma bucur mult ca v-a placut poemul meu. Va astept mereu cu drag in pagina mea. | |
= amintiri | gand [12.Jun.05 16:48] |
ca un cerc de apă pornind amețit de-a-ndaratelea...poezie sensibila, plina de imagini.. | |
+ până la celălalt capăt al inimii | Maria Prochipiuc [12.Jun.05 15:18] |
O nouă Silvie? Întreb și eu fiindcă după atâtea căutări prin poemele tale astăzi te descopar altfel, o blândețe a cuvintelor întoarsă pe un poem de dragoste dar, aici intervine un el, cel pentru care dragostea nu mai este întrebătoare, ci până acolo unde respirația poate fi sorbită în răvășeala ei de sărutări chemătoare. Realizări deosebite: pentru despăturirea ei caldă epiderma ta mătăsoasă mi se încolăcea în jurul buzelor până în punctul în care-l sorbea respirația mea răvășită și alunecând ades în sângele meu înflorit până la celălalt capăt al inimii ca pe o vicleană pârtie albastră | |
= poem delicat | Florina Daniela Bordieanu [12.Jun.05 17:09] |
ai scris un poem delicat, Silvia. mi-a placut indeosebi imaginea de inceput: "pentru pielea ta dulce pentru zumzetul subțire pentru despăturirea ei caldă sub sărutări chemătoare" | |
= Multumind | Silvia Van [13.Jun.05 10:35] |
Gand, Maria, Florina, am fost fericita sa va citesc mesajele. Multumesc frumos! | |