| = foarte frumoase | florin bratu [04.Jun.05 22:58] |
| ultimile versuri. remarc si din prima strofa rasturnarea muzicii, cat si geamul albit de asteptare. | |
| = peste ochiul golit de zbor | zabet mihai [05.Jun.05 10:50] |
| Simt aici sentimentul unei existente care ne cere vesnic eforturi, face apel la vointa noastra, fara a putea fi reglata si realizata o data pentru totdeauna. | |
| = florin, ce-as fi fara parerile tale... | Nuta Craciun [05.Jun.05 16:21] |
| unele versuri sunt doar frumoase, atat, daca au sau nu adancime tine si de ochii care le citesc, sau poate se multumesc cu atat... am inceput chiar sa cred ca sunt o proasta, care inca mai scrie despre unele lucruri... despre care se crede ca ar fi depasite, cum sa intram astfel in randul lumii moderne? ma bucur ca tu vezi adancurile, poate chiar crezi ca ele exista aici si asta este un motiv (trebuie sa ma crezi) sa nu abandonez, sa scriu nu ocolind sensibilitatea ci scrutand-o... nu stii cat ma bucur de semnele tale, poti si sa-mi lungesti urechile in poezie este permis, poti si sa cauti nodurile, ele exista, ca daca n-ar fi, as locui acolo sus...si apoi venind de la tine accept intotdeauna cu sinceritate nuta | |
| = mihai, multumesc de zborul reintors ... | Nuta Craciun [05.Jun.05 16:33] |
| tu mihai, mereu scri despre existenta intre limitele unei nopti, a unei zile, si stii ca nu scriem despre asta cu gandul ca am putea schimba neaparat ceva, dar privirea fixa a unui perete, la un moment dat poate fi sparta de ... un zambet, cand se intampla asta merita sa scriem chiar daca nu reusim capodopere... cu drag te citesc | |
| = cu surâsul tău :) | Narcisa Turony [05.Jun.05 17:37] |
| Anana, am intrat un pic mai ales pentru a-ți spune că profunzimea și fiorul nu țin de curente literare, nu țin de vremurile pe care le-am trăit sau nu, nici de cele care ne-au trăit sau nu. Dar tu știi asta :) Nu am lăsat semn de fiecare dată, dar te-am citit de fiecare dată. Ești emoție, Anana. Și asta-i din ce în ce mai rar și totdeauna nevoie actuală. Am văzut așteptarea albind ghemuirea înțepenită de încordarea gândului redus la puls încetinit de viață. Am zâmbit pe o ,, muzică răsturnată" și am știut atunci că un surâs poate fi o relansare din noi ce s-ar întoarce tot în noi cu freamăt viu. O poartă deschisă captivității trăirii. Frumos, Anana. | |
| = Narcisa, | Nuta Craciun [05.Jun.05 20:04] |
| surasul meu a devenit intre timp rictus... dar tu, nu este pentru prima oara ca imi aduci zambetul inapoi, si pentru multe altele ar trebui sa-ti multumesc, uneori cuvintele inseamna atat de mult, uneori devenim dependenti chiar, si ce mai conteaza ce este bine, si ce mai conteaza ca ne crapam ochii de asteptare, prea frumoasa parerea ta, mult prea frumoasa multumesc Anana | |
| = Anana | Magdalena Dale [06.Jun.05 13:27] |
| Cineva răstoarnă muzica sufletului peste ochiul golit de zborul visului sensibil, dar surâsul învinge și va învinge mereu....Nu renunța la cuvintele pline de sensibilitate care atunci când te citesc cheamă peste tristețile mele un surâs.... Cu drag, Magdalena | |
| = Ananei :) | Lory Cristea [06.Jun.05 13:35] |
| ,,cineva răstoarnă muzica o cerne peste ochiul golit de zbor peste geamul albit la tâmple de așteptare`` ...tu esti aceea care rastorni muzica peste sufletele noastre, si nu o faci oricum ci cu sensibilitate si farmec, tu n-ai nevoie sa scrii mult, pagini intregi de metafore...tu scrii exact atat cat trebuie sa aduci frumosul peste noi:) drag de tine - Lory | |
| = "ochiul golit de zbor" | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| E ca si cum peretii nu doar ar vorbi, ci si-ar lasa ochiul patrunzindu-ne pina la oase, pina la suflet, pina la prima clipa. E ca si cum poezia ar fi acest "cineva" care "rastoarna muzica" si poetul nu ar mai stii daca el este cel ce scrie sau "osatura timpului" este cea care il sprijina intru a fi scriere. Poemul tau este, sub ochii mei desigur, un "geam albit la timple", fiindca are un fel de maturitate ce se lasa greu rasturnata de muzica rece a criticii. Mult drag, Ela | |
| = Magda, | Nuta Craciun [07.Jun.05 00:50] |
| n-o sa renunt la cuvintele mele Magda, as vrea insa sa incerc sa scriu si despre alte lucruri nu doar despre tristetile mele invechite de-atata purtat, bineinteles ca o s-o fac tot in felul meu nici n-o sa se poata altfel... iti multumesc ca-mi esti aproape, e o senzatie binefacatoare sa stii ca versurile tale mangaie si alte tristeti cu drag Anana | |
| = Lory, | Nuta Craciun [07.Jun.05 01:11] |
| asta ar fi idealul, sa pot aduce frumosul, si sa-l rastorn peste voi, ca un vesnic suras... Lory, ma bucura vizita ta, si tu aduci cu tine, ploi caldute de vara si le torni peste mine sa ma creasca increderea, neclintita si inalta drag anana | |
| = Ela, | Nuta Craciun [07.Jun.05 01:36] |
| peretii mei cu privirea lor fixa, se balbaie in fata surasului tau Ela, si numai stiu, eu scriu sau caii de la marginea timpului imi sprijina mana... frumos imi scri tu, fata de departe, frumos apropii departarile cu cuvinte de duh, uneori albeste geamul din mine asteptand, alteori primesc in dar cuvinte de la voi, atat de frumoase ca aud cum se cerne muzica, se rastoarna... multumesc cu acelasi drag Anana | |
| = de miguel | mihai amaradia [02.Oct.05 19:06] |
| peste ochiul golit de zbor, verbul a cerne da o senzatie de imagine in sepia, o poza veche.ai o poezie frumoasa cu doua imagini impletite in ideea de asteptare.frumos. poate ne mai citim. | |