| = început | Miruna Dima [27.May.05 10:43] |
| Observ că sunt cititorul numărul cinci și probabil, primul care lasă semn. Mă bucur nespus. Oamenii adie a frunză și păsările își fac cuib, soarele sare coarda și pământul zboară în depărtări...atunci când iubești. Dorința ta, speranța, așteptarea, "amăgirea" vorbesc despre un suflet ca o floare albă ce așteaptă, neobosită, lumina. | |
| = Acum tac. Nu te cunosc... | Dragos Constantin [29.May.05 10:52] |
| ...dar poate ne cunosc picaturile de roua, ele ne-au vazut pe amandoi alergand desculti prin aceeasi iarba... | |
| = Return to nature | Nancy M. Popa [29.May.05 16:41] |
| Buna Camelia! Parca ma si vad in tabloul "pictat" in cuvinte de tine. Superba,simt intoarcerea in Eden.Mai multe nu doresc sa spun pentru a nu strica magia poeziei. Toate cele bune. Nancy P.S: Merci pentru sfaturi Succes in continuare | |
| = rasp | Camelia Petre [07.Jun.05 17:00] |
| Miruna, pe mine m-a bucurat nespus trecerea ta... multumesc:) Dragos, tacerea nu iarta, nu trece si nici nu se ascunde. Exista acolo, undeva intre cer si pamant, intre doua lumi, care, desi se cunosc, nu se pot atinge vreodata...dar poate ne recunosc picurii de roua, ne recunosc umbletul slabit de atat de multa noapte... Nancy, cu multa placere. Multumesc, iti doresc si tie asemenea, multa bafta! | |