| = Semnul trecerii mele pe aici! | Maria Prochipiuc [23.May.05 13:46] |
| atâta timp cât dorurile se adună în noi renaște gânduri în clipe ce abia respiră drumuri doar genele în ritmul galeș își numără secundele pe val de orologii parfum de stranie părere se-ncumetă în dans - tăcere și lacrimă mai rupe din când în când și plouă și plouă și plouă infernul depărtătii se răsfrânge pe gânduri și pe inimii prin târgul uitat cu tors amgitor privirea | |
| = un stil curat | florin bratu [23.May.05 15:39] |
| care pastreza perfect ritmul si eleganta rimei clasice, desi se departeaza de clasic prin materilul pe care acest vehicol il transporta. mi se pare foarte indicata aceasta forma ptr ideile tale de aici, decriptate de motanul provincial ce revine in ultima strofa.intre cele doua aparitii viata pusa pe muzica (ploaia insaai e o foarte frumoasa muzica). placut | |
| = Freelancer | Lucia Firefly Popescu [23.May.05 18:07] |
| Este un cantec aici, o poezie cu melodie, in acorduri de tors al unui motan... provincial..:) (musai?) "văzduhul are gust de-odinioară și visul are muguri desueți." Are gust de dulce poezia ta, de aceea am intrat sa iti spun, ca imi place tare mult! Un dulce provincial... cu drag, Firefly. | |
| = Torsul amăgitor.... | Magdalena Dale [23.May.05 22:26] |
| Creezi o atmosfera de care nu aș vrea să mă mai despart.....Am citit de câteva ori poezia si tot i-aș mai asculta ritmul! O nostalgie duioasă care mă încântă și îmi alină sufletul... "Prin târgul meu pierdut, uitat de vreme, mai trece doar amurgul ca un dor, motan îmbătrânit în anateme, provincial, cu tors amăgitor." În târgurile uitate de vreme, torsul unui motan, poate fi uneori amăgitor, dar ce sunet dulce are! Drag, Magdalena | |
| = alene | Dana Stanescu [23.May.05 22:49] |
| poezie cu pisici? normal ca sunt prezenta aici. si e mai degraba un motan provincial gata renunt la rime ca nu e chiar punctul meu forte. imi place mult poezia ta si remarc si eu muzicalitatea si atmosfera nostalgica a unui oras ramas in urma timpului aici in poaezie sau in realitate sau in amintirea ta... Și plouă, Doamne, plouă în neștire cu aripi frânte-n jocul infernal al depărtării strânse-n rătăcire sub un alt cer cu smalț medieval frumos | |
| + apreciere | Ion Diviza [24.May.05 10:32] |
| Sunt deja al 163 cititor din pagina ta, deci steluța pe care o acord acestui poem care mi-a plăcut mult nu va fi una de recomandare, ci una de apreciere. :) Remarc și eu atmosfera poetică deosebit de frumoasă, perfecțiunea, ritmul, eleganța vresului clasic, profunzimea simțirii poetice. Cu prețuire, | |
| = motanul | Elia David [24.May.05 10:44] |
| Nu stiu cum am scapat frumusetea asta de poezie, dar stiu cum am ajuns la ea.:) Buna recomandare.:) Pot sa jur ca am vazut motanul asta si pe litoral... | |
| = Ca o provincială ... | Monica Mihaela Pop [24.May.05 10:44] |
... iubitoare de versuri cu rimă, nu puteam trece pe aici fără să las un semn de prețuire. Am găsit o atmosferă calmă, rămasă cumva în urma anilor, un oraș înveșmântat în amintiri, adormit de ploaie, un poet cu sufletul descoperit, risipit în versuri de o blândă frumusețe. Nu-mi rămâne decât să-ți mulțumesc pentru melancolica stare de bine pe care mi-ai creat-o. Cu mare drag, Monica Mihaela | |
| + Desigur, am uitat | Monica Mihaela Pop [24.May.05 10:45] |
steaua! | |
| + "cu pas de polcă și parfum străin" | Elia David [24.May.05 10:54] |
| Stii ce, o sa-ti dau si eu o steluta din asta desueta de-a mea... Mi-ar placea sa o vad lipita pe cerul smaltuit al unui targ medieval... | |
| = Coplesit | Vasile Mihai [24.May.05 19:09] |
| Ca de obicei, cand mi se intampla ceva deosebit de frumos, am ramas din nou o buna perioada de vreme fara cuvinte. Acum trag de ele sa le conving sa iasa din carapace, doar doar s-or indura de mine si m-or lasa sa va multumesc tuturor, cat pot, cum pot, pentru calda vizita in targusorul meu melancolic de provincie ghemuit ca... un motan batran acolo, undeva, intr-un colt al amintirii si al dorului. Maria, frumos darul versurilor tale simtite cu fiecare bataie de inima. Iti multumesc pentru caldura lor, pentru blandetea gandului tau, pentru semn, pentru trecere, pentru reintoarcere. Florin, ma bucur ca te regasesc printre versurile mele si ca rimele mele, chiar daca usor timide si, pe undeva, la fel de batrane, ti-au desteptat emotia in inima. Licurici, te regasesc cu drag aici, printre rime si... pisici. :) Provincialul da, provincialul motan isi are rolul lui acolo. Cred ca oriunde ma vor purta pasii, voi ramane mereu al targusorului meu de provincie. Magdalena, daca nu ma insel, acesta este primul semn pe care il primesc de la tine si mult ma bucur! Ma bucur si ca versurile mele ti-au atins inima, aceasta e menirea unei poezii. Care, astfel, s-a implinit. Dana :)... Nu renunta. Te prind rimele uneori... Si ai sa vezi ca nici macar greu nu este. Doar inchide ochii si asculta melodia. Poezie cu pisici? Pisici speciale, care intotdeauna se intorc acasa. De fapt, stii si tu cum fac! Stimate domnule Diviza, asta da surpriza! Sunt onorat si impresionat de vizita si de luminita aprinsa de domnia voastra pentru a lumina inserarea targusorului meu. Va multumesc pentru apreciere si va mai astept cu drag. Trandafiras drag, sunt mereu bucuros si impresionat de vizitele tale pentru care iti multumesc cald. Ma bucur mult ca, desi ploua acolo, in versuri, totusi o rima, un tors, o nota, au strecurat in inima ta un coltisor de senin. Iar steluta am sa o daruiesc serilor pline de duiosie. Elia, inca o luminita pe cerul smaltuit, care aduce mai aproape bataia de inima din vechiul meu targusor. Iti multumesc, atat pentru luceafar, cat si pentru reintoarcere. Cat despre litoral... ai simtit deja si tu ca motanul asta buclucas... are drum mereu pe acolo pe unde il poarta... dorul. Ce sa mai spun, dragii mei? Doar ca m-ati coplesit, din nou, si ca... va multumesc inca o data. Ma inclin si va mai astept cu drag, ori de cate ori mai doriti sa ma vizitati. Mihai | |
| = Recunosc | Gabriela Marieta Secu [31.May.05 16:48] |
| recunoasc, la inima-mi sunt poeziile clasice, cum e aceasta, desi imi plac si versurile albe, frante... nu prea ma despart usor de poezia in vers clasic... Superba poezie, aproape cantec atemporal... | |
| = Gabriela | Vasile Mihai [06.Jun.05 15:56] |
| Sunt onorat si impresionat de vizita ta si imi cer scuze ca nu am raspuns mai devreme, fiind plecat. Ma bucur mult ca ti-a ajuns la suflet versul meu si te mai astept cu drag. Mihai | |