| = călătorii | Miruna Dima [06.May.05 13:00] |
| Ce bine că peștele e mai tare ca răceala! Așa a ajuns și la mine zvon de pădure și ape și crengi... Deși e mai "întunecată", îmi place mai mult pagina a doua a jurnalului. Îmi amintește de ploaia pădurii și de lumina aceea ce răsare după. | |
| = paginile alb-astre... | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| "Dormi". Tu ai visat. El înspre tine privește, lacul tresare lângă "mormântul ce-și înmormântează copiii". De te-ar gusta amară, un dulce trai i-ar hărăzi celelalte pagini ale vieții, albe, tu albastră, fiind, de rece, de frig... Într-o scriere sensibilă, cuvintele tale se visează alintântu-ne. Frumos lacul tău azi, Dalba... Drag, Ela | |
| = erata | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| "pământul" în loc de mormântul... iartă... | |
| = din somn | simona marcu [06.May.05 19:11] |
| Faci legătura foarte intens între un soi de disperare existențială și sentimentalul nealterat, sistematizezi în câteva cuvinte un întreg pământ care își înmormântează copiii, deși încă în mâinile lui, parcă aștepți prin neîmbobocire să facă asta și cu tine. | |
| = albastru ne adancim | Bianca Iulia Goean [06.May.05 19:43] |
| Miruna, intotdeauna am spus ca durerea este cea mai buna... muza. Padurea si raul sa ajunga la voi... sau mai mergeti cat le mai avem... adunati-le in palme si redati-le frumusetea... mor, Miruna, mor cu toatele... Te astept si in celelalte pagini... Ela, stii cum gustul amar iti lasa in gura o dulceata nespusa, dupa ce ai inghitit? Cred ca stii, cred ca stii... Lacul, raul, padurea... copii. Simona, textele se citesc si se... reveleaza. Am fost acolo, unde tu spui ca asteptam... am fost. Iar tu ai inteles. Din nou trebuie sa iti multumesc. Drag, Bianca | |
| = Sapphire | Alexandru Dan-Alexandru [06.May.05 21:05] |
| e ceva ciudat si placu cu plamele astea parca vedeam ca tu cum te tineai in palma (sau iti tineai sufletul) si in plama ta plua (peste sufletul tau) si la un moment dat "Pune-ți obrazul în palmele mele iubito". frumos. te voi mai vizita | |
| = erata | Alexandru Dan-Alexandru [06.May.05 21:05] |
| placu=placut plua=ploua | |
| = Dan-Alexandru: Adunate in palme | Bianca Iulia Goean [06.May.05 22:52] |
| Dan, imi spunea cineva o data ca multe se mai gasesc in palmele mele, si de fapt asa este, adunam destule, si aici era râul, mai ales, si ploaia... daca tu ai vazut si sufletul... Te mai astept! | |
| = in trecere | Tanasescu Nicolae Constantin [07.May.05 00:45] |
| atat de frumos si atat de personal... un râu care inseamna viata tumultoasa, ascuns in palmele tale... foarte multa traire in acest text, traire intensa foarte bine exprimata. ai dreptate suferinta naste lucrari de o valoare inestimabila. mi+a placut Costin | |
| = izvor | Ghejan Andrei [07.May.05 10:43] |
| Una din cele mai frumoase expresii care le-am auzit in ultimul timp: "Depărtările ni se topesc în buricele degetelor", iar textul in ansamblu este deosebit si natural, izvorat parca dintr-un alter ego care a invins de mult suferinta... | |
| = Costin, Andrei, izvoare in noi | Bianca Iulia Goean [07.May.05 14:41] |
| Costin, oaspetii de aici imi sunt tare dragi, intr-o incercare "provocata" as spune, de a scrie altfel de file de jurnal. Inevitabil, natura trece in noi, si nu mai stim daca vuietul, durerea, apele lipezi sau clare sunt ale noastre sau ale râului. Iti multumesc de citirea ta sensibila. Andrei, ma bucur de un cititor care stie ca niciodata nu poti cunoaste un râu daca nu i-ai ghicit izvorul. Sau poate uneori sunt mai multe izvoare... who knows? Multumesc de vizita si de apreciere. Drag, Bianca | |
| = oricât te-aștept | ioan ravel [07.May.05 14:53] |
| "Gustă-mă atât de amară în noaptea aceasta nici floare nu am îmbobocit"... amarul înseamnă detașare iar floarea aceea din suflet neîmbobocită "oricât te-aștept nu te grăbi să-mbobocești floare de primăvară" numai bine! | |
| = astru-alb-astru-alb | CORINA PLESA [07.May.05 23:10] |
| răceala aceasta m-a adoptat dar nu am timp, inventez sărutări cu miros de pască și lapte cald,izvorăsc dor ,Gustă-mă atât de amară dormi... In floarea neinbobocita stă atat de dulcele necules curgi mereu dor-astru-alb-astru, 7 zile si nopti, iar si iar. corasand | |
| = Ioan, Corina, dupa amar | Bianca Iulia Goean [08.May.05 02:02] |
| Ioan, nici nu ai idee cat de bine vin in completare versurile acestea! E atat de adanc un simplu gust de amar, si unde, unde am putea grabi anotimpurile? Te astept si in alte file, cu gustul pe care il vei percepe atunci. Corina, nu stiu daca este ca in poveste, mai sunt si alte cifre magice, uite ca eu am ajuns la 3, dar inca nu m-am oprit, poate ca la un moment dat depasim si magia, si izvoram noi si noi pagini. | |