Comentariile membrilor:

 =  happy end
gasesc aici o poezie despre o generatie tip cocktail... din care poetul face parte si sta pe buza paharului comentand despre lichid... ironie in aproape fiecare vers, una fina si potrivita dealtfel cu tonul intregului text, precum si cu mesajul acestuia. am o obiectiune, si aceea ca americanii nu prea au filme cu final nefericit(daca este vorba intr+adevar de filmele de la cinematograf)si mai ales cu "svartenegarii".
mi-a placut ce-am gasit aici, foarte frumos.
stima
Costin

+ Cînd mai ai timp mai trimite cîte ceva, că eu citesc.
Virgil Titarenco
[04.May.05 05:10]
Domnu' Anton,
aflați despre mine că eu încă tot nu sînt bine. Dar rîndurile matale m-au mai înveselit. Chiar dacă nu știu ce înseamnă bibemus papaliter, dar nici nu mă apuc să caut acum că și așa e bun textul. Iar eu iau ce e bun și restul îl las la alții. Că e mulți pe aici mai cu școli de poezie și volume decît mine. Deci, cum ziceam, m-o uns la suflet, sufletul ăsta ruginit al meu. Ai grijă numai cu "tăceri țipate" că o să zică mulți că e prea (ab)uzată. Iar matale ești domn finuț și nu te pretezi la abuzuri.
Cînd mai ai timp mai trimite cîte ceva, că eu citesc.

 =  Nicolae, Virgil
Liviu Nanu
[04.May.05 09:16]
Nicolae, eun cocktail, ai dreptate, un amestec de idei, de imagini care se contrazic uneori, de acolo și oximoronicul și șvarțenegărul cu final trist. Onorat de trecere.
Virgil, bibemus ăla s-ar vrea să spună să bem ca papii, dar nu mai sînt sigur pe latina mea, oricum nu contează în melanjul ăsta al meu. Am corectat acolo, ai avut dreptate, deși intenționat pusesem, mai departe era o oarecare explicație a demersului meu.

+ "în rest sînt bine" - cititi o definitie a poetului si a poeziei!
silvia caloianu
[04.May.05 11:25]
Ei! Liviu Nanu! Tot tu, acelasi - revenit in forta - scrii si tu "personale"? Adica: sa scrie altii, care pot mai bine, poezie?:D

Uite, eu nu am mai citit de mult ceva cu atata satisfactie, cu atata bucurie pentru expresia cuvantului poetic! Bucura si inspira, si mobilizeaza, sa stii, optimismul tau: macar ai un "pantof" "norocos", nu? :)
Felicitari!

 =  hui
florin bratu
[04.May.05 11:44]
un poem extrem de bine construit. chiar am incercat sa caut ceva de criticat si mi s/au tampit neuronii. incantat mai ales de ironia subtila inserata aici si de ultimul vers (atat de stoic ca doare fizic).

 =  Silvia, Florin
Liviu Nanu
[04.May.05 12:04]
Silvia, dacă tot s-a scris în ultimele zile despre poeți, poezie, destine poetice etc. am zis să încerc și eu, ce mă-sa...ce eu să fiu mai prost? Așa am trecut-o la personale, n-o puteam considera creație poetică. Iar optimismul ăla de care vorbești acolo e un fel de rînjet. După ce calci cu pantoful nou în rahat, urmează, firesc, să te calce și mașina pe bombeu. Onorat de vizită.
Florin, chiar așa perfect, zici? lasă că apar și cusurgiii, eu unul m-aș face singur praf, așa de rău sînt. Vorba unuia, dacă aș putea m-aș mușca singur de cur.

 =  mai mult orb decât surd
ioan ravel
[04.May.05 13:49]
liviule, eu cred că fac parte din generația orbilor datorită astigmatismului hipermetropic; când te împiedici nu lovi prea tare:) aceeași pană cu ironie fină și aceeași curgere lirică marca "anton"! cât despre poeți, numai de bine!

 =  „pantoful meu norocos”
Vasile Rotaru
[04.May.05 14:48]
Nici nu știi câtă dreptate ai. Poate mai multă chiar decât îți dai tu însuți. Poate și din cauza că literatura română suferă de același prost obicei, de când a căpătat și acesta un nume, al sicronizării perpetue cu nimic și nimeni, deși efortul, se zice, ar fi tocmai spre finalizarea acestei concordii cu universalul marilor literaturi, pe lângă care părem mereu înapoiați.
Acesta e și motivul pentru care din cinci în cinci ani producem generații pe bandă rulantă, implicit și nevoia acută de căpitani pentru ele. Un adevărat talmeș balmeș.
Acel scrieți, băieți pare că a devenit un îndemn la sugrumarea individualităților din moment ce s-a transformat în fiți optzeciști, fiți nouăzeciști, fiți douămiiști, înțeapă-te alături de noi!
Pentru ca astfel să-ți poți manifesta indulgența maximă față de camarazii de generație și, când nu-i poți coopta pe alții la adevărul tău, să-i revizuiești prostește.
Așa că, oricât ne-am răsuci mustățile împreună cu congenerii tot mai trebuie câte o roată să treacă peste pantofii norocoși, norocoși dar strâmți.




 =  revin,
Vasile Rotaru
[04.May.05 14:50]
Am uitat steluta, sa fie a treia, de capitan!

+ re :)
Vasile Rotaru
[04.May.05 14:51]
Iar am ratat-o!

 =  la noi e totul in regula..
adrian grauenfels
[04.May.05 14:52]
la noi se zice "hacol beseder" adica totul e in ordine..
desigur nu cad meteoriti , nu avem revolutie joia , matilda nu e insarcinata iarasi fara sa stim cu cine..
dar se intimpla ceva minunat la generatia asta tinara care gindeste , scrie si sufera . Mi se pare eroic ca fiecare al doilea intilnit e un poet amator si ca in tramvaie se citesc versuri si nu manifeste . In aceiasi rasuflare ignor pe toti "specialistii" care au ceva de criticat si zeflemit la textele astea sincere, produse in framint, nu in cautare sintetica. Cum zicea Erhenburg : prefer un agramat cinstit unui academician constipat mental.

 =  inter-generational...
Ela Victoria Luca
[23.Sep.05 01:23]
să vă dau niște vești despre mine
mă-mpiedic de o generație oarbă
oarbă și surdă
surdă mută șchioapă


privește mai întîi în stînga sau nu privi deloc
e totuna
o roată tot va trece peste pantoful meu
norocos

în rest sînt bine


In rest, Liviu, simt in poemul tau o ironie pe ici colo mai blinda ca de obicei, pe colo si ici mai incoltitoare si pe buna dreptate, treci cu sageata ochilui prin stiluri si bine le mai subtiezi ("ce ma-sa"), poate-poate vine liricul mai inapoi cu un veac in care poetul sa simta in fine "nesinguratatea", dar sa ramina macar din cind in cind... poet.

Fain poem si luam aminte..
Drag, Ela





 =  ...
Claudiu Banu
[04.May.05 15:04]
Am citit aseara tarziu cand ai postat textul.E o ironie nervoasa aici care mi-a placut. Observ ca l-ai modificat putin. Pe mine nu m-a deranjat cliseul mentionat de Virgil. Parca avea o fonetica mai de efect, si ca sa fie clasificat ca adevarat cliseu trebuia sa fie privit in context. Ori acesta era unul novator. Ma rog, nu am o lectura prea vasta la activ, s-ar putea sa ma insel.Asa cum cred ca se inseala si Vasile. Generatiile apar cam la 20 de ani. clasificarile insa sunt mai dese. Optzecisti si nouazecistii sunt dpdv literar postmodernisti.

 =  Ioan, Vasile, Adrian
Liviu Nanu
[04.May.05 15:06]
Ioane și eu am astigmatism, da' să nu spui la nimeni că gagicile cred că port ochelari doar așa...să par telectual.
Vasile, nu mai știu cine spunea că nu crede în generații, ci în scriitori. Mare dreptate avea. Vezi, în gașcă e mai simplu, mai apari într-o antologie, o revistă...
Adrian îți dau dreptate. Cred că nu ai înțeles altceva din textul meu. Eu sînt unul care scrie pe unde apucă, în tren, metrou, la budă...

 =  Ela, Claudiu
Liviu Nanu
[04.May.05 15:38]
Ela, întotdeauna există o roată și desigur, un pantof norocos. Ca și generațiile, unele mai norocoase, altele mai puțin. Eu am fost undeva la mijloc, generatia in bligi a fost inaintea mea, generatia PRO (sau mai degraba contra) după mine. Am fost sigur, ca și ceilalți în generația de sacrificiu.
Claudiu, așa e, am schimbat nițel. Dar nu cred că asta dăunează textului.
Onorat de trecere.

 =  "să vă dau niște vești despre mine"...
silvia caloianu
[04.May.05 15:59]
Inca ceva: nu imi place titlul. Consider ca poemul a meritat un titlu mai inspirat. Mai concret: nu imi place determinativul "amestecate".

Am mai uitat sa mai spun si ca imi place fff. mult nu doar finalul, dar si debutul discursului, cucerind, asa, in formula sa ludica ("să vă dau niște vești despre mine")
,parca...luandu-ne prin surprindere: "sunt eu...uitatul, pierdutul, tacutul...eu, urmarindu-va, un timp, de undeva, din umbra...vreti sa va spun ceva despre mine...printre voi?"...

Altceva, fff. important: nu inteleg de ce a fost ascuns un dialog al meu cu autorul pe marginea poemului sau? Era chiar o completare a comentariului meu anterior. Liviu, tie ti-a parut deplasat ce am zis, cum am zis? ceva...impertinent? intim?

Nu cred ca pagina "OffTPIC!" exista pentru asemenea exagerari. daca e o dezbatere pe marginea unui poem, a unui subiect, notiuni etc., din context...

Nu e prima data cand observ asa ceva, nu ma revolt, sunt doar nedumerita...

Consider ca e normal sa ascundeti discutiile intime, solicitari de adrese email, ym etc, dragalasenii, injurii...

 =  în pas de defilare
Liviu Nanu
[04.May.05 19:16]
Silvia, ai dreptate cu titlul. Textul a fost scris direct în fereastră. Cred că mai inspirat era ceva de genul "generația mea în pas de defilare".

 =  Parere
Andu Moldovean
[04.May.05 23:14]
Am stat ceva pe ganduri Liviule... sa-ti scriu, sa nu-ti scriu... e clar ce am decis in cele din urma, nu? :-)
Nu am gasit nimic interesant in poemul tau, te opresti intre revolta si analiza undeva la jumatatea distantei intre totul si nimic. Aici nu am gasit nici poezie nici relatare; cate ceva din prea mult, sfarsind prin a fi totul din mai nimic.
Ca unul care a trait atunci si cam prin locurile acelea de care vorbesti iti spun acestea.
Cu drag,
Bobadil.
P.S. Nu te mai impiedica de generatia asta Liviule. O sa treaca, cu noi deodata.


 =  doar atat...
Ghejan Andrei
[05.May.05 07:19]
Eu...ca neavizat, am vazut in scrierea dvs doar...un bestseller. Mi-a placut atat de mult ca am citit-o de vreo 20 de ori...restul nu mai conteaza. Va rog sa nu ma vizitati, mai am mult pana sa stau drept in fata dvs.

 =  cu șapte ture in față
Dana Stefan
[02.Oct.05 19:06]
e pentru prima data cand vad la tine cum cuvinte ce exprima un crez ce se vrea citit si priceput, se incapataneaza sa treaca pana si dincolo de limite. ele se regasesc in toate, dar absolut toate replicile tale la comentarii aici, liviu. da, generatia de sacrificiu spunem, noi tineri imbracati dupa moda anilor 80, dar cu saluri lungi tricotate si vopsite manual din lanuri de fete dibace si cochete, poezii scrise si citite intr-o pauza de cafea intre doua cursuri, auditii beatles, uriah heep, zappa sau pink floyd si totusi un amar nostalgic ca zatul de cafea de-un leu in care chitcaiam prefacandu-ne ca ne ghicim viitorul..plimbari tihnite si fotografii..
tu stii ca eu n-am cum sa nu privesc partea colorata a lichidului din paharul acela din sticla. nostalgice amaruri al inceputului de secol nou, nostalgice amaruri, secol XX.
insa liviu, n-are nici o importanta ca porti sau nu ochelari. ma vezi cum fumez nostalgic in tacere langa fereastra deschisa, te vad cum cu atata lume stransa pe langa tine, (parca e vernisaj aici azi), tu gandesti deja la o alta poveste, pe care s-o numesti apoi, Iesirea din anotimp.
sa nu ma certi niciodata cand imi vine sa te scutur.

Linea

 =  In sfarsit
Cristina Davidescu
[05.May.05 09:12]
Ma chinuie un gand: de ce trebuie un poet sa aiba un stil definit si incadrabil? Oare cititorii lui nu-l pot savura decat daca il identifica printre alti confrati de maniera? Pana la urma nu conteaza decat fiorul acela iscat de simple cuvinte, asezate cu maiestrie de cel inzestrat. Citesc zilnic pe agonia, dar rar mi se intampla ca o poezie sa ma scoata din amorteala si sa ma faca sa comentez sub ea. Asta, domnule Nanu, mi se pare o poezie si inca una valoroasa, chiar daca dumneavoastra pareti a nu fi intru totul de acord. Singura treaba aici e ca nu mi-as putea da seama nici in ruptul capului, daca nu ar fi fotografia in profil, despre care generatie vorbiti.
Desigur, "lozincile" ma duc cu gandul la o generatie formata pe vremea lor, dar acel "bun simt" face trimitere catre altceva, asa incat tot recitesc poezia asta si nu-mi ramane decat fiorul si o inclinare din cap.
Numai bune!

 =  Bobadil, Andrei
Liviu Nanu
[05.May.05 11:45]
Andu, e normal să nu găsești nimic în poemul/relaterea mea pentru că în primul rînd nu este nici poem nici relatare. În al doilea rînd unanimitatea mi se pare nu numai tristă dar chiar păguboasă. Dă-mi un exemplu de scriitor care să placă tuturor și-l mănînc :) Și iar ai dreptate cînd spui că mă opresc la jumătatea distanței, eu sînt din naștere un nehotărît. Dar asta poate să fie chiar un avantaj, nu? nehotărîrea, adică.
Cu recunoștință pentru efortul tău,
Liviu
Andrei, de ce mi-a fost frică se pare că n-am scăpat în accepțiunea ta. Eu nu am încredere într-o carte care se vinde ca "cîrnații calzi" (vorba unui scriitor sudamerican).
Onorat de trecere.

 =  Dana, Cristina
Liviu Nanu
[05.May.05 12:28]
Dana, anii de care vorbești tu, pe care mulți dintre noi i-am trăit mai bine sau mai rău, și-au lăsat amprenta fără să știm. Vezi, așa cum bine spui, atunci aveam Zappa, Doors, blugi evazați, Che Guevara și alte alea. Noi, e drept, imitam ceea ce vedeam prin reviste occidentale sau la posturi TV sîrbești. Cînd americanii militau împotriva războiului (era perioada woodstock, flower-power, hippie...) Aveam și noi niște idealuri, unul era sigur: să ajungem și noi să ne bucurăm de toate astea, dacă nu aici măcar la ei, să citim toate cărțile, să vedem toate filmele. Nu știu dacă tinerii de azi și-au identificat un scop, un ideal, ceva la care să aspire în afară de o slujbă bună, mașină și țoale cool. Sau poate mă înșel, la urma urmei și astea sînt tot niște obiective greu de atins și eforturile lor sînt pe măsură.
Cristina, toate generațiile au ceva în comun anume să conteste pe cele vechi. Faptul că nu ți-ai dat seama de care generație vorbesc înseamnă că am reușit ceva prin textul meu, am găsit poate numitorul comun. Iar despre stil...E un eseu al unui coleg de-al nostru despre etapele formării unui scriitor. Ideea era ca scriitorul să fie în permanentă căutare, iar atunci cînd consideră că și-a creat un stil, cel mai bine e să-l abandoneze.
Cu stimă,
Liviu

 =  buna treaba
Cristi Suciu
[02.Oct.05 19:06]
imi place. are ceva adiere de baconsky dar... m-a fermecat!

 =  aici aș fi vrut să ajung în altă viață
CORINA PLESA
[07.May.05 21:54]
Constructie inchegata, ferma,spusa cu voce tare.Am defilat cu tine la marsul spre o alta viata.
drag,
corasand

 =  Cristi, Corina
Liviu Nanu
[08.May.05 12:19]
Cristi - Uite că Baconsky n-am ajuns inca sa citesc. Fug repede sa caut. Mulțam de trecere și semn.
Corina - era normal, tema se pretează la strigăt, la volum. Totuși pe undeva mai sînt și cîteva șoapte spre final. Onorat de trecere.




Autorul acestui text nu mai acceptă comentarii la acest text
(sau şirul de comentarii a fost oprit de un editor)



Warning: Unknown: write failed: No space left on device (28) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/var/www/dynamic/-agonia.v3-2/www/tmp) in Unknown on line 0