| = Primul semn asupra paginii tale | cătălina vieru [03.May.05 21:06] |
| De fapt, e poezie. Cu P mare. Daca as spune ca e unul dintre cele mai bune poeme ale tale, nu cred ca as gresi. Ce vad eu aici/ In primul rand, este portretul ei. Portret care mi se pare deosebit tocmai prin metaforele cu ajutorul carora l-ai conturat. Mi se pare ca fiecare vers e o metafora distincta pentru trupul ei si nu numai pentru trup, ci pentru ceea ce presupune ea ca fiinta, in totalitate. Incepand cu versul 3 al strofei a doua, si pana la versul 4 al ultimei strofe, o deghizezi si o mulezi intr-o sumedenie de portrete. Nu stiu daca asta inseamna ca o vezi pe ea in tot, sau totul in a. Cert este ca Poezia ta mi-a oferit o lectura placuta. Pentru care iti multumesc. Cu drag, | |
| + Ana | ioana cheregi crișan [03.May.05 22:04] |
| de unde știu că acest "personal" e poem? din câteva versuri de o mare expresivitate din care aflu că "timpul e un organ sănătos suficient de transparent pentru a-l invita la tine in organism" din scrisoarea adresată EI notată într-o eventualitate cu creionul pe un bilet de loterie pot să îi recompun în tine imaginea de un suprarealism fracturat care de această dată se încheagă la sfârșitul poemului. de unde știu că Ea este o Ană? din felul în care o zidești în acest poem ca în propriul ei trup care cântă în tine "uneori simt cum trupul tău este muzicuță plină de bale și de bacteriile venite din sicilia " “îmi ești femeie verde cu greu plagiată din mintea altui bărbat” este un vers de o neașteptată tandrețe. Pablo, am salvat acest poem pentru că este poemul meu de azi. Felicitări! | |
| = latura prozaica a lucrurilor | Sandra Hanna Segal [04.May.05 04:26] |
| Daca doi oameni zic ca... e poezie, atunci musai. Cateodata la personale gasesti cele mai meseriase lucruri in paranteze de plastic :) Eu tin cu latura prozaica a lucrurilor, pentru a echilibra atmosfera inaripata. o zi de mai are mere și trei mâini frumoase ca trei intestine de câine roagă-te zilelor de mai să-ți dea bani deci să ne dezvoltăm existența în stomacul ăsta neîngrijit sau oarecum înfometat. Se pare ca un stomac prea bine ingrijit dauneaza inspiratiei. Dar nici oarecum infometat nu pote ramane la infinit. | |
| = tnx | hose armando pablo [04.May.05 22:39] |
| va multumesc pentru ca mi-ati citit textul. am revenit dupa o pauza ... cu un text... nu mai cred ca am sa fiu la fel de activ ca inainte... in fine. despre acest text am auzit si niste replici urate ca ar fi comercial nu stiu ce imagini varza si altele dar tin sa mentionez faptul ca absolut orice imagine are cate ceva din mine adica sunt naturale si nu au nici o doza de artificialitate in ele. catalina sunt bucuros ce te-ai hotarat in sfarsit sa ma comentezi. sper sa nu fie chiar ultima data ;) vorbesti despre unul din cele mai bune texte ale mele ?.. hmmmm o fi :P ...am incredere in cititorii mei :) see ya ioana surpriza placuta de tot sa gasesc acest comentariu si remarcarile din anumite parti ale textului pe care mi le-ai facut. te mai astept cu drag pe la mine . (sunt flatat) sandra ai spus ca mi-am luat jucariile si am fugit :) asa este de fapt cred ca lasitate in mine este tot atat cat si curaj in fine...revin cu un text(jucarie) si sunt onorat de faptul ca vii pe la mine mereu :) o zi buna | |