| + aceeasi doza | Tanasescu Nicolae Constantin [20.Apr.05 21:27] |
| Incep acest comentariu exclamand: Ce bine-ti sta singura!(in creatia poetica, bineinteles...) acest vis straniu ce duce la ideea de ermetism poetic m-a fascinat. Ei nu chiar eremtism, dar este o poezie "lasata dificila " ceea ce sporeste misterul si frumusetea textului. Felul in care ai construit bucata cu bucata din acest intreg imi intareste ideea ca e unul din cele mai bune pre_texte ale tale. ai mizat pe imagini este evident, pe imagini cu impact puternic cum ar fi: "din patul nostru conjugal cresc ierburi ciudate pe care le amestecăm în creuzetul fiecărui vis." Am surprins de asemenea acutul sentiment de frica, de teama, ca pasiunea fizica a murit, ca apar "erectii involuntare" si copii nenumiti. Insa acest poem este si un strigat de dragoste de regasire a ei. Acest text merita cu siguranta sa fie citit si mai merita un semn de recunoastere, pe care eu, cu bucurie ti-l ofer. incantat sa te citesc Costin | |
| = sub alcov | adrian grauenfels [21.Apr.05 14:47] |
| wow cita angoasa.. si eu ma bucuram ca vom asculta impreuna jazz cu miles davis sau coltrane si am sa zic: bravo lady you made my day ..dar lucrurile iau cotituri ierboase, fara o intentie perversa intru in patul tau sa verific spatiul tau excentric . il imparti corect cu omul care doarme visind la fata ascunsa a lunii? ma incurc mereu in misterele alcovurilor nerezolvate, postume cum zici si precis stabilite chiar inainte de a ne naste .. | |
| + Deosebit | Albu Vladimir [21.Apr.05 16:11] |
| Ioana cred ca trebuie sa o spun si gata... iubesc poezia scrisa de tine, imi place in mod deosebit. "înnebunind fără atingerea ta eu îmi desenez în pântec un copil fără nume. mă rog apoi cu rugăciunea lui de nenăscut să găsesc un sens acestei întâmplări..." Desi asezata intr-un registru mai aproape de reverie poezia aceasta contine o intensitate a trairii disimulata in mod fericit dincolo de suprafata literelor... imi place cum ocultezi sensurile fara insa a pierde din autenticitate. | |
| = copil fara nume | Ion Diviza [21.Apr.05 17:20] |
| înnebunind fără atingerea ta eu îmi desenez în pântec un copil fără nume. mă rog apoi cu rugăciunea lui de nenăscut să găsesc un sens acestei întâmplări transparente și postume Aceste versuri ca m-au innebunit. Te mai citesc. | |
| + genunchi julit | Mae Stanescu [21.Apr.05 18:08] |
| ioana, ai innebunit lumea cu textul tau asa de frumos scris ca ma bucur de parca eu l-am scris:) personajul tau este impartit intre doua lumi, pe muchia lor, totul tine de doza... frumos, feminin, senzual, dureros, felicitari! | |
| = ... | Dana Stanescu [21.Apr.05 18:18] |
| o poezie frumoasa, asa cum gasesc mereu la tine in pagini. personal, as fi sarit peste amanuntul ala , you know which si as fi cautat sa spun altfel. o incantare sa te citesc, ca de obicei | |
| + În somnul tău :) | Florin Andor [21.Apr.05 19:09] |
| ... uneori mai visez învelindu-mă ca o gogoașă de mătase o femeie nevăzută pe stradă cu ochi triști și buze senzuale irizând până dincolo indescriptibilul "în care noi călătorim prin moarte fără să ne atingem" și mă rog să nu mă trezesc niciodată sub oglindă ... în ultima vreme am învățat să-mi port timpul legat în spatele căruței, să nu mai poată latra de oboseală gândurile "noastre verzui" ... în căruță au început să crească "ierburi ciudate" fără atingerea ta și îmi imaginam un moment liliputan de singurătate lângă rugăciunea lui generând suprafețe și catene alăturate celor două spirale ... înălțam din umeri pata aceea în formă de aripă cu linii frânte peste ochii închiși dar nimic nu avea chipul meu și ... te luam de mână, căutam un detaliu inițial cât să-l putem ține în palme și pășeam decupând litere doar să nu fim expulzați, uneori într-o parte, loviți probabil de viață ... esențe și energie ... frumos, frumos ... la bună citire / veghere :) | |
| = răspunsuri și mulțumiri | ioana cheregi crișan [02.Oct.05 19:06] |
| sunt foarte plăcut impresionată de reacția voastră...chiar nu mă așteptam. Costin, știu la ce te referi...:) despre ermetismul acestui text, chiar nu știu nimic...mulțumesc de trecere! Adrian, jazzul și ierburile...în aceeași doză ne ajută să trecem peste toate angoasele noastre. mulțumesc! Vlad, entuziasmul tău mă bucură nespus. mulțumesc! Ion Diviza, sper că nu te-am înnebunit de tot... sper să mă mai citești:) . și eu te citesc cu plăcere. Mae, tu știi...:) îți mulțumesc din tot sufletul! Dana, știu despre ce amănunt vorbești, dar cred că are și el importanța lui aici, nu? mulțumesc! Florin, ai scris un adevărat poem în loc de comentariu...îți mulțumesc pentru felul în care ai rezonat cu acest text. | |
| = comentariu | Marius Tudor [18.Apr.13 23:38] |
| un text scris pe fâșia îngustă de nisip dintre amintire și vis iluzorie căutare a timpului pierdut o cufundare în apele memoriei până ce acestea capătă transparența lichidului amniotic și întunecimea fluviului Lethe sau un zbor în sfere fragile spre împărăția lui Oneiros în regatul hipnagogic de sub pleoape cuvintele acoperite cu alge plutesc în derivă și-și caută dincolo de nebunie și rugăciune un sens | |
| = valențe | ioana cheregi crișan [23.Apr.05 15:35] |
| Cosmin, întotdeauna mă bucur să descopăr valențele textelor mele în ceilalți...îți mulțumesc! | |
| = nu conteaza | Tanasescu Nicolae Constantin [23.Apr.05 17:52] |
| ioana, ce mai conteaza ce-am vrut eu sa spun cand dupa mine ai mai obtinut trei stelute? important este ca ai scris un text superb felicitari drag Costin | |
| = revin obsesiv "în fiecare noapte ..........." | Marius Tudor [18.Apr.13 23:38] |
| revin obsesiv "în fiecare noapte când ascultăm jazz",ca un ucigaș somnambulic la locul unei crime,imaginare.pentru o ființă amfibie ce face trafic en-gros cu lecitină și a deschis fabrici de nostalgie pe lună,un text halucinant,asezonat cu ritmuri jazz și peisaje mlăștinoase în care se oglindesc plantațiile de cannabis,e "pre-textul" ideal de a priza substanță poetică de maximă puritate.dominic(starsailor) | |