Comentariile membrilor:

= revenire
Elia Ghinescu
[27.May.05 17:28]
...recunosc...textul acesta l-am listat acum aproape 2 luni si l-am citit pe infundate,nebagata in seama,in prima mea seara la Eliad.Si acum imi stirneste zimbete.De ce?Pentru ca mi-am jurat sa nu ajung niciodata in situatia personajului feminin.
Altminteri,adevarat...:)
= in sfarsit, analiza promisa! :)
Sonea Roxana-Crina
[30.Sep.05 21:58]
Da, au trecut mai bine de cateva luni de zile de cand v-am promis analiza asta. Mi-a luat ceva timp dat tot am facut-o. Va rog sa ma credeti, vara asta n-am suflat o clipa.. pana acum. Aseara am luat si am recitit proza dvs. si am simtit fiecare cuvant, poate pentru ca nu v-am citit de mult... :)

Tema, ca si in "Tabloul" este ideea creatiei, devenirea ei. Este un subiect delicat, cum ati spus si dumneavoastra. Cat de bine a fost tratat in proza de fata mi-ar fi greu sa o spun, nu sunt creator, nu sunt prozator, sunt abia un cititor cu brume de cultura, dar o sa fac tot ce pot! :)
Ideea creatiei se bazeaza clar, cum si textul o spune, pe iubire si sacrificiu. Devenirea protagonistei are loc treptat.

Initial deseneaza bucati de natura, simte natura, e expresiva. Apoi abandoneaza facultatea de litere si imbratiseaza sculptura, isi definitiveaza tehnica, apoi, iubeste, sacrifica si daruieste lumii.

Analiza psihologica e deosebit de fina iar asta e baza intelegerii devenirii ei si devenirii prozei. Calitatea ei e direct influentata de modul in care ati reusit sa redati procesele psihologice prin care trece protagonista. Si v-am mai spus! Analiza psihologica e un punct forte la dumneavoastra, iar asta ma incanta, mai ales ca personajul principal este o femeie! Si totusi, poate ca in fata iubirii si a creatiei ne comportam cu totii la fel...

Transpunerea ei in arta arta are la baza suferinta, iubirea, sacrificiul (cum am mai spus) Ideea e foarte bine stapanita inca de la inceput cand spuneti ca profesorul ii cere sa creeze ceva care sa exprime "pasiune si suferinta". El incearca sa-i insufle ei cautarea absolutului pe care el nu-l mai cauta, si isi scuza mediocritatea prin varsta " tu...esti la varsta la care visezi la absolut".

Atunci, protagonista rezista tentatiei de a trai povestea de iubire ascunsa si patata si urmeaza calea creatiei si isi atinge scopul. Sentimentul ei de iubire se rasfrange asupra naturii si vietii. "Sacrificiul il poate face oricine. Mai greu e sa te invingi pe tine insati si sa sublimezi aceasta iubire in nepieritor". Creatia devine scop primar, spritual, deasupra materialismului si mediocritatii unei vieti in iubiri ascunse. "Si-am sa dedic aceasta lucrare celor ce vad in iubire cel mai inaltator sentiment"... Pacat ca, ulterior.. recunoscuta fiind ca sculptor, decade, o fura umanul... si-i ramane maturitatea.

Romantism prin tema, realism prin complexitatea personajului principal mai ales, prin dispunerea cronologica a evenimentelor si structura circulara.

Superb!

Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !

= revenire	Elia Ghinescu [27.May.05 17:28]
...recunosc...textul acesta l-am listat acum aproape 2 luni si l-am citit pe infundate,nebagata in seama,in prima mea seara la Eliad.Si acum imi stirneste zimbete.De ce?Pentru ca mi-am jurat sa nu ajung niciodata in situatia personajului feminin. Altminteri,adevarat...:)

= in sfarsit, analiza promisa! :)	Sonea Roxana-Crina [30.Sep.05 21:58]
Da, au trecut mai bine de cateva luni de zile de cand v-am promis analiza asta. Mi-a luat ceva timp dat tot am facut-o. Va rog sa ma credeti, vara asta n-am suflat o clipa.. pana acum. Aseara am luat si am recitit proza dvs. si am simtit fiecare cuvant, poate pentru ca nu v-am citit de mult... :) Tema, ca si in "Tabloul" este ideea creatiei, devenirea ei. Este un subiect delicat, cum ati spus si dumneavoastra. Cat de bine a fost tratat in proza de fata mi-ar fi greu sa o spun, nu sunt creator, nu sunt prozator, sunt abia un cititor cu brume de cultura, dar o sa fac tot ce pot! :) Ideea creatiei se bazeaza clar, cum si textul o spune, pe iubire si sacrificiu. Devenirea protagonistei are loc treptat. Initial deseneaza bucati de natura, simte natura, e expresiva. Apoi abandoneaza facultatea de litere si imbratiseaza sculptura, isi definitiveaza tehnica, apoi, iubeste, sacrifica si daruieste lumii. Analiza psihologica e deosebit de fina iar asta e baza intelegerii devenirii ei si devenirii prozei. Calitatea ei e direct influentata de modul in care ati reusit sa redati procesele psihologice prin care trece protagonista. Si v-am mai spus! Analiza psihologica e un punct forte la dumneavoastra, iar asta ma incanta, mai ales ca personajul principal este o femeie! Si totusi, poate ca in fata iubirii si a creatiei ne comportam cu totii la fel... Transpunerea ei in arta arta are la baza suferinta, iubirea, sacrificiul (cum am mai spus) Ideea e foarte bine stapanita inca de la inceput cand spuneti ca profesorul ii cere sa creeze ceva care sa exprime "pasiune si suferinta". El incearca sa-i insufle ei cautarea absolutului pe care el nu-l mai cauta, si isi scuza mediocritatea prin varsta " tu...esti la varsta la care visezi la absolut". Atunci, protagonista rezista tentatiei de a trai povestea de iubire ascunsa si patata si urmeaza calea creatiei si isi atinge scopul. Sentimentul ei de iubire se rasfrange asupra naturii si vietii. "Sacrificiul il poate face oricine. Mai greu e sa te invingi pe tine insati si sa sublimezi aceasta iubire in nepieritor". Creatia devine scop primar, spritual, deasupra materialismului si mediocritatii unei vieti in iubiri ascunse. "Si-am sa dedic aceasta lucrare celor ce vad in iubire cel mai inaltator sentiment"... Pacat ca, ulterior.. recunoscuta fiind ca sculptor, decade, o fura umanul... si-i ramane maturitatea. Romantism prin tema, realism prin complexitatea personajului principal mai ales, prin dispunerea cronologica a evenimentelor si structura circulara. Superb!